futureArticol scris de Eugenia Pasăre | IMPULS, nr. 3

Scriitorul rus de literatură science-fiction, Vladimir Streletsky, a elaborat o listă a viitoarelor “achiziţii” ale omenirii, folosindu-se de predicţiile futurologilor, de profeţii, dar şi de proiectele viitoare ale oamenilor de ştiinţa. Chiar dacă nivelul atins de ştiinţa va revoluţiona viaţa pe Pământ, viitorul lui Streletsky arata puţin cam înfricoşător:

2009-2025: roboţii androizi vor intra in producţie industrială;

2011-2023: Estul va crea o presiune demografică asupra Europei, iar numărul emigranţilor va creşte considerabil. Democraţia va cunoaște o criză in Europa şi în Statele Unite,  prin urmare, liderii acestora vor aborda forme de conducere autoritare;

2015-2025: resturile radioactive vor fi colectate de pe Pământ  şi deversate în spaţiu;

2016: rezervele de petrol vor fi pe sfârșite;

2025: începutul crizei globale de apă potabilă. Cercetătorii vor găsi modalităţi pentru a extinde durata de viață umană până la 120 de ani;

2026: va fi creată inteligenţa artificială;

2027: vor fi recepţionate primele semnale radio ale civilizaţiilor extraterestre;

2030: noi măsuri împotriva îmbătrânirii umane;

2060: prima colonie umană pe Marte;

2090: primele oraşe subacvatice;

2114: omenirea va stabili primele contacte cu civilizaţiile extraterestre.

Cu ani în urmă, futurologii, prognosticatorii profesionişti, își imaginau cum ar arăta prima jumătate a secolului XXI şi mai ales, cum vor schimba timpurile moderne viaţa oamenilor din toată lumea.  Printre preocupările acestora, se numărau şi întrebările legate de ceea ce vom manca, ce ne va place sa bem sau de modurile în care ne vom petrece timpul liber. Vom avea roboţi în case care să ne uşureze viaţa?  Ne vom  îmbrăca cu materiale inteligente, computerizate? Vom crea, în cele din urmă, clone umane? Pentru a nu se lovi de implacabila opinie publică, futurologii avertizează:  ceea ce portretizează ei nu este absolut necesar sa fie adevărul gol-goluţ. Însăşi natura acestei meserii implica şi permite divagaţii, presupuneri, prevestiri, păreri subiective şi discursuri impregnate cu multe “daca”. “Viitorul nu este o destinaţie  clară, aşa cum este oraşul St. Louis, pentru că se schimbă  în fiecare zi”, avertizează  editorul revistei “The Futurist”, Patrick Tucker. Cu toate acestea, ei s-au aventurat să facă cinci previziuni pentru prima decada a secolului XXI, chiar înainte de schimbarea mileniului, în anul 2001. Câtă dreptate au avut futurologii? Vă invit să descoperiţi.

5 previziuni care s-au adeverit

1. Internet pentru toată lumea şi in toată lumea

În 2009, internetul se afla peste tot. Chiar in momentul  în care citiți aceste rânduri, vă bucuraţi de facilitățile acestuia. Cu 10 ani in urmă, când laptopurile erau încă o noutate, iar telefoanele celulare erau de domeniul SF-ului, industria IT deja făcea primii paşi în direcţia computerelor mobile, care au dus în final la inovaţiile de astăzi, de genul iPhone-ului sau mini-laptopurilor ultraportabile, gata oricand pentru a fi folosite şi din ce în ce mai ieftine. Conexiunea la Internet a depăşit demult necesitatea cablării. În prezent, este suficient să apeşi un buton pentru a fi în conexiune wireless cu întreaga lume. Este acesta un progres? Asta depinde de cum se simte partenerul de cina, după ce ti-ai verificat mailul a treia oara pe telefonul mobil.

2. Stocarea informaţiilor

În 1999, inventarorul si futurologul Raymond Kurzweil  prezicea în una dintre lucrările sale apariţia unei reţele care să stocheze informaţia digitală, aceasta devenind astfel accesibilă de oriunde.“Există servicii specializate care pot păstra informaţia digitala, însa majoritatea oamenilor vor prefera să își țină informaţiile personale sub propriul control”, anunța in urmă cu 10 ani Kurzweil. Obiectele digitale, cum ar fi cărțile, albumele de muzică, filmele şi programe de software vor fi mult mai uşor de transmis prin intermediul reţelelor computerizate şi mult mai accesibile, de vreme ce nu au greutate materială.”

Este suficient să intri pe YouTube pentru a vedea cea mai variată gamă de documente video, de la desene animate, muzică, filme sau imagini de război. Pe măsură ce din ce in ce mai mulți utilizatori au început să posteze conţinut digital online, dezvoltatorii web au creat măsuri de securitate pentru a garanta celor care postează controlul asupra documentelor care le aparţin.


 

3. Virtual vs. Real

În prezent există  Second Life sau Facebook care transferă practic latura socială a vieţii noastre în mediul virtual. În urmă cu 10 ani, futurologii au prezis faptul că, în scurt timp, nu numai viaţa noastră va fi pusă pe tapet, ci şi casele în care locuim. Casele moderne beneficiază  însă de o serie de gadgeturi şi aparate electrocasnice, cu funcţii de neînchipuit cu o decadă în urmă. De la un singur panou din bucătărie poţi controla muzica din toată casa, poţi schimba temperatura sau ai posibilitatea chiar de a stinge luminile dintr-o cameră în care nu te afli. Toate aceste facilitaţi se află la doar un buton distantă, asta, desigur, în cazul în care ești dispus să plătești mii de euro pentru a avea o casă complet electronizată.

4. Chat-ul video

Raymond Kurzweil a fost cel care a prezis ca în viitorul apropiat oamenii vor comunica între ei prin intermediul camerelor video, călătorind prin spaţiul virtual pentru a întâlni oameni din toata lumea, fără a mai fi necesară vreo viză pe paşaport. Oricine își trăiește a doua viaţa în Second Life ştie că celebrul futurolog nu s-a înșelat scriind aceste rânduri. În acest spaţiu, oamenii sunt liberi să facă ce doresc, să îşi aleagă partenerii după bunul plac, fără a fi constrânși de norme sociale.

5. Clonele umane

La începutul noului secol, scriitorul Arthur C. Clarke a prezis apariţia primelor clone umane, care vor fi aduse la cunoştinţa publicului în jurul anului 2004. Când clonarea cu succes a unui mamifer, rămas în istorie sub denumirea de oaia Dolly, a fost anunţata in 1997, oamenii au sperat că această procedură ar putea să le aducă înapoi animalele de companie, persoanele îndrăgite sau membri ai familiei decedaţi, a căror pierdere a lăsat un gol greu de umplut. În prezent, dezbaterile asupra clonării umane sunt in toi. Chiar si clonarea mamuţilor sau a altor specii dispărute in epoci trecute a reuşit să împartă lumea în două tabere.

Cu toate acestea, obţinerea primilor embrioni umani produşi prin intermediul clonării, făcută publică în luna mai a anului 2008, a avut o primire rece din partea opiniei publice. Embrionii umani au fost obținuți prin clonare, însă scopul declarat al oamenilor de ştiinţă nu este acela de a obţine indivizi identici, ci de a preleva celule, denumite celule ES, care variază în diverse tipuri celulare. De celulele ES se leagă multe dintre speranţele cercetătorilor în ceea ce priveşte viitoarele terapii medicale. Cu toate ca implicaţiile acestei descoperiri sunt deosebit de importante, anunţul succesului experimentului nu a înregistrat foarte mare interes..

Imposibil este, paradoxal, un cuvânt pe care, de-a lungul timpului, l-au folosit cel mai des oamenii de ştiinţă. Istoria descoperirilor a demonstrat, totodată, ca Imposibil s-a dovedit de fiecare dată un verdict perisabil. Astăzi, golit de înțeles, cuvântul Imposibil se odihnește in dicționare.

 

În loc de epilog. CE VA FI ÎN 2050

O recentă întrunire a The World Futurist Society lansează previziuni şi mai spectaculoase pentru următoarea jumătate de secol. S-ar părea că, în 2050, nici una din afirmaţiile următoare nu va şoca:

– milioane de mame vor naşte la vârsta de 100 de ani

– copiii lor vor mânca de două ori mai multă carne decât cei de azi

– criminalitatea va fi eradicată, manifestările considerate antisociale fiind prevenite prin programe de inginerie genetică realizate la nivelul marilor comunități

– numărul animalelor de companie îl va depăși pe cel al stăpânilor

– automobilele vor avea tot patru roţi dar vor fi complet automatizate, vor circula pe autostrăzi situate la mare înălţime şi se vor putea cupla în mers precum vagoanele de tren, pentru evitarea ambuteiajelor

– agenţiile de turism vor rezerva bilete pentru excursii pe Cometa Halley.