1

vaca-nta.jpg

Dumnezeu să îl primească…

teoctist_patriarhul-bor.jpg

Astăzi, ora 17, PF Teoctist, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a decedat.

Dumnezeu să îl primească în Împărăţia Luminii Sale!

Ziua Imnului Naţional

energetic-ziua-imnului.jpg 

„Deşteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul naţional al României. Muzica are autor necunoscut. Versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşanu (18161863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).Anton Pann sau George Ucenescu sunt uneori eronat creditaţi cu muzica imnului; în fapt melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Era o melodie cântată de obicei pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale.De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost şi cazul în timpul revoluţiei anticomuniste din 1989, când practic instanteneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul folosit de regimul comunistTrei culori”.Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

[sursa: internet]

Dacologie

1

dacologie.jpg

Şcoala de maiştri

1

scoala-de-maistri.jpgscoaladem3.jpg

BACALAUREAT 2007- PROMOVABILITATE

1

 procent-bac.jpg

Detalii la http://bacalaureat.edu.ro/2007/rapoarte/

ANUNŢ!

1

necesar.jpg

[descarcă tabel necesar]

necesar-materiale-laboratoare.doc

Clasele 11A|B|C|D – anul şcolar 2007-2008

1

repartizari.jpg

[descarcă] clasele-11-abcd.doc

Ziua Tricolorului

ziua-tricolorului.jpg

Drapelul României 

Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Ţării Româneşti, ci al unităţilor miliţiei pământene şi al navelor comerciale, datează din 1834, pe timpul domniei lui Al. D. Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontală, cu fâşia roşie la partea superioară şi cea albastră la partea inferioară.Pe galben, era pictată acvila cruciată, încoronată, ţinând în ghiare un buzdugan şi o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar şi laur; în colţuri, erau pictate acvile. Pornindu-se de la Hatişeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepţii „Partidei Naţionale” vor vedea în acest tricolor simbolul naţional al tuturor românilor.În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, vor arbora drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampă. Aşa va fi şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr.252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, aşa cum fuseseră ele arborate de revoluţionarii români din Ardeal la Adunarea Naţională de la Blaj din 26 aprilie. Iniţial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, roşu, cu benzile pe orizontală, pe alb fiind scris cu auriu „VIRTUS ROMANA REDIVIVA” (Virtutea romană reînviată). În decursul revoluţiei însă, treptat, toate drapelele românilor vor înlocui albul cu galben.Ca drapel naţional, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul ţării cât şi drapelele şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea „rece”, lângă hampă.

Baftă!

1

succes.jpg

Vacanţă placută!

1

vacanta.jpg

Festivitatea de premiere

1

festivitatea-de-premiere.jpg

Excursie…

1

Campionatul de Fotbal – ediţia a IV-a

Echipa         Goluri          Puncte

1. XIA*           13-06        06

2. 12A          08-06         03

3. 12B          06-14          00

*Maican Marius, Iepuran Mihai, Zeveleanu Florin, Pătroescu Marius, Logăscu Gheorghe

OFERTA EDUCAŢIONALĂ

1

Sus