Clasele 11A|B|C|D – anul şcolar 2007-2008

1

repartizari.jpg

[descarcă] clasele-11-abcd.doc

Ziua Tricolorului

ziua-tricolorului.jpg

Drapelul României 

Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Ţării Româneşti, ci al unităţilor miliţiei pământene şi al navelor comerciale, datează din 1834, pe timpul domniei lui Al. D. Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontală, cu fâşia roşie la partea superioară şi cea albastră la partea inferioară.Pe galben, era pictată acvila cruciată, încoronată, ţinând în ghiare un buzdugan şi o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar şi laur; în colţuri, erau pictate acvile. Pornindu-se de la Hatişeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepţii „Partidei Naţionale” vor vedea în acest tricolor simbolul naţional al tuturor românilor.În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, vor arbora drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampă. Aşa va fi şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr.252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, aşa cum fuseseră ele arborate de revoluţionarii români din Ardeal la Adunarea Naţională de la Blaj din 26 aprilie. Iniţial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, roşu, cu benzile pe orizontală, pe alb fiind scris cu auriu „VIRTUS ROMANA REDIVIVA” (Virtutea romană reînviată). În decursul revoluţiei însă, treptat, toate drapelele românilor vor înlocui albul cu galben.Ca drapel naţional, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul ţării cât şi drapelele şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea „rece”, lângă hampă.

Baftă!

1

succes.jpg

Vacanţă placută!

1

vacanta.jpg

Festivitatea de premiere

1

festivitatea-de-premiere.jpg

Excursie…

1

Campionatul de Fotbal – ediţia a IV-a

Echipa         Goluri          Puncte

1. XIA*           13-06        06

2. 12A          08-06         03

3. 12B          06-14          00

*Maican Marius, Iepuran Mihai, Zeveleanu Florin, Pătroescu Marius, Logăscu Gheorghe

OFERTA EDUCAŢIONALĂ

1

Adolescenţa şi problemele ei…

1

adolescenta.jpg

31 Mai – Ziua Mondială Fără Tutun

1

tutunul.jpg

Excursie…

1

excursie-lainici.jpg

Campionatul de Fotbal – ediţia a IV-a

1

campionat-fotbal-ed-iv.jpg

Campionatul de Fotbal – ediţia a III-a

11a-campioni.jpg

Echipa         Goluri          Puncte

1. 11A         31-10            12

2. 10C          15-12            9

3. 10D          14-19            3

Ziua Eroilor

inaltarea.jpg

 Z  I  U  A    E  R  O  I  L  O  R
          Începând din 1920, comemorarea eroilor cazuti în razboi – Ziua Eroilor- se organiza în fiecare an, de Ziua Înaltarii Domnului, la 40 de zile dupa Sfintele Pasti, în general în luna mai, „când floarea este mai bogata”, asa cum preciza decretul din 4 mai 1920. Toate actele normative ulterioare, pâna în anul 1948, au mentinut prevederea sarbatoririi Zilei Eroilor în Ziua Înaltarii Domnului si au acordat acestei zile statut de sarbatoatre nationala.
Legiferarea acestei comemorari a fost determinata atât de traditia crestina, proprie poporului român, cât si de prevederile unor articole ale Tratatului de pace de la Versailles care, printre altele, impuneau natiunilor foste beligerante întretinerea mormintelor tuturor ostasilor îngropati pe teritoriile statelor respective.
Ziua Eroilor era sarbatorita atât pe teritoriul tarii, cât si în strainatate de autoritatile române, în mod demn, prin organizari de Te-Deum-uri, procesiuni si serbari cu un înalt caracter national si patriotic, la care participau toate institutiile de stat si particulare, fara deosebire de religie sau etnie.
Programul festivitatilor era propus de societatea „Mormintele eroilor cazuti în razboi” – din 1927 denumita societatea „Cultul Eroilor”- în colaborare cu autoritatile locale si aprobat chiar de Consiliul de Ministri.
În anii dintre cele doua razboaie mondiale, pentru cinstirea celor cazuti si comemorarea glorioaselor acte de eroism national, s-au construit monumente si placi comemorative, în aproape toate localitatile tarii, iar în Bucuresti s-a construit un edificiu comemorativ al razboiului de întregire nationala – MORMÂNTUL OSTASULUI NECUNOSCUT – inaugurat în luna mai a anului 1923.
Manifestarile dedicate Zilei Eroilor nu reprezentau numai îndeplinirea unei îndatoriri de pietate si recunostinta fata de cei cazuti, ci si de concentrare a acestor pilde în locuri de onoare, cu valoare educativa pentru tânara generatie.
Prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilita pentru data de 9 mai, abrogându-se astfel prevederile anterioare care stabilisera ca Ziua Eroilor sa fie sarbatorita în Ziua Înaltarii Domnului.
Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor si operelor comemorative a preluat reglementarea care prevedea sarbatorirea Zilei Eroilor în data de 9 mai „concomitent cu sarbatorirea independentei de stat a României si a victoriei asupra fascismului”.
Revenirea la traditia sarbatoririi Zilei Eroilor în Ziua Înaltarii Domnului s-a realizat în anul 1995 prin adoptarea Legii nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor. Art.1 al acestei legi prevedea: „Se proclama Ziua Eroilor, sarbatoare nationala a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Pasti – Ziua Înaltarii Domnului Iisus Hristos -, potrivit taditiei românesti”.
Prin adoptarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi a fost abrogata Legea nr. 48/1995, dar data sarbatoririi Zilei Eroilor a ramas neschimbata fiind stabilita prin prevederile art. 39 al noului act normativ tot în Ziua Înaltarii Domnului Iisus Hristos.

sursa: http://www.mapn.ro/traditii/ziuaeroilor.htm

9 mai – Ziua Independenţei

9-mai-2007.jpg 

Salutăm totodată, cu ocazia zilei de 9 mai:
|- împlinirea a 62 de ani de la victoria împotriva Germaniei hitleriste, victorie la care România a contribuit substanţial;
|- aniversarea zilei Europei [în urmă cu 57 de ani se marca punctul 0 al construcţiei social-economice şi politice europene actuale].

Sus