revista impuls

IMPULS nr. 15

0

Clasele 10C, 10A, 10D, 11B vă provoacă la implicare: până la data de 31 mai 2017 să participați la editarea numărului 15 al revistei Impuls, ultimul număr din acest an. Așteptăm articole, fotografii sugestive, recomandări.

E-mail: contact@energetictgjiu.ro

IMPULS, locul I…

0

Revista Impuls a obținut locul I la etapa județeană a Concursului Național al Revistelor Școlare, secțiunea „atitudine”. Mulțumim tuturor colaboratorilor, tuturor celor care au crezut în acest proiect îndrăzneț!
 Liceul Energetic Târgu-Jiu

impuls / nr. 14 / aprilie 2017

0

IMPULS nr. 14

0

. așteptăm articole . până miercuri, 29 martie 2017 . e-mail: contact@energetictgjiu.ro .


Fotografia ta poate apărea pe coperta următorului număr. Trimite-ne fotografii, convinge-ne! ;)

Fotografia folosită în acest anunț © Mădălin Tinu Photography​
_____________________
IMPULS | ISSN 1841 – 3757
_____________________
Aşteptăm colaboratori serioşi. Textele tehnoredactate* (Microsoft Word) şi semnate pot fi trimise pe adresa de e-mail mai sus menționată. Tehnoredactarea se va face cu font arial, corp 10, pagină format A5, folosindu-se diacritice. Responsabilitatea textelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. O echipă redacţională va selecta articolele în vederea publicării acestora. Atenţie la plagiat!
_____________________

* Reguli minime de tehnoredactare:
Înainte de punct, virgulă, punct şi virgulă, două puncte, trei puncte, semnul exclamării, semnul întrebării, nu se pune spaţiu. Spaţiul se va pune după aceste semne de punctuaţie, precum şi înainte de deschiderea unei paranteze.

IMPULS 14

0

Impuls 14

IMPULS nr. 14 . așteptăm articole . până miercuri, 29 martie 2017 . e-mail: contact@energetictgjiu.ro

_____________________
Fotografia ta poate apărea pe coperta următorului număr. Trimite-ne fotografii, convinge-ne! ;)

Fotografia folosită în acest anunț © Mădălin Tinu Photography​
_____________________
IMPULS | ISSN 1841 – 3757
_____________________
Aşteptăm colaboratori serioşi. Textele tehnoredactate* (Microsoft Word) şi semnate pot fi trimise pe adresa de e-mail mai sus menționată. Tehnoredactarea se va face cu font arial, corp 10, pagină format A5, folosindu-se diacritice. Responsabilitatea textelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. O echipă redacţională va selecta articolele în vederea publicării acestora. Atenţie la plagiat!
_____________________

* Reguli minime de tehnoredactare:
Înainte de punct, virgulă, punct şi virgulă, două puncte, trei puncte, semnul exclamării, semnul întrebării, nu se pune spaţiu. Spaţiul se va pune după aceste semne de punctuaţie, precum şi înainte de deschiderea unei paranteze.

A apărut nr. 13 al revistei IMPULS…

0

ISSN 1841-3757

Impuls…

0

revista IMPULS a obținut titlul de laureat (locul I) la concursul revistelor școlare, etapa națională, iunie 2014.
mulțumim celor care au sprijinit, au crezut, s-au aventurat în această poveste simpatică a liceului nostru…

impuls 2014

Revista Impuls | serie nouă

0

Citiţi nr. 4, nr. 5, nr. 6 al revistei

impuls 02 final header

„Colorează-ţi viaţa altfel… fără droguri!”

0

Articol scris de Anca-Manuela Popescu | IMPULS, nr. 3

spune_nuSă-mi colorez viaţa? Să spun NU drogurilor? Cum pot face asta? Foarte simplu!

            De ce să nu ne colorăm viaţa făcând sport. Se ştie că exerciţiul fizic produce endorfine, substanţe pe care creierul nostru le produce pentru el însuşi  şi care sunt un adevărat drog al bunei dispoziţii, fără efectele  negative care vin odată cu drogurile .

            Putem să facem lucruri bune pentru cei din jur, acest lucru producându-ne fericire.

În  goana omenirii după senzaţii tari,  aceasta s-a împotmolit în zilele noastre în droguri. Multe dintre efectele drogurilor pot fi şi sunt de fapt produse în mod natural în corpul nostru.

            Atunci când iubim, dragostea amplifică viaţa însăşi, o colorează, ne face mai creativi, ne duce pe culmile fericirii şi ale extazului.

            Apar situaţii în viaţă în care este nevoie să spunem NU. În asemenea situaţii, avem nevoie de pregătire psihologică împotriva presiunilor care conduc spre un comportament dăunător.

            Lupta împotriva unor astfel de presiuni poate fi în multe cazuri dificilă. Dacă nu putem evita exercitarea acestor presiuni, avem nevoie de exersarea abilităţii de a spune NU.

            Atunci când “prietenul” sau colegul insistă poţi spune (mai mult…)

Ambivalenţa iubirii

0

ambivalenta iubiriiArticol scris de Caterina Popescu | IMPULS, nr. 3

A iubi înseamnă atâtea şi e un verb pe care îl folosim în atât de multe situaţii încât se pare că, uneori, ne îndepărtăm de sensul lui de bază. Ne iubim copiii, părinţii, fraţii şi surorile, partenerul de viaţă. Dacă suntem întrebaţi ce simţim răspundem: “E copilul meu, îl iubesc!” sau “Sunt părinţii mei, nu-i pot schimba, îi iubesc aşa cum sunt” sau: “Simt ceea ce simte orice femeie pentru bărbatul iubit”.

Nu e totul însă aşa simplu precum pare. N-am de gând să fac o clasificare a formelor iubirii. Grecii au distins foarte bine dragostea fizică – erosul, de dragostea frăţească – phileos şi de dragostea spirituală – agape. Adesea iubirea se suprapune cu plăcerea şi bucuria. Spunem că iubim cutare gen de muzică fiind de fapt vorba despre plăcerea noastră de a asculta muzica aceea. Sau iubirea e confundată cu dorinţa erotică sau emoţională.

Iubirea e ambivalentă. Ambivalenţa reprezintă conflictul esenţial al naturii umane. Această ambivalenţă înseamnă că în aceeaşi persoană pot coexista atitudini afective opuse. Iubirea nu e tot timpul  resimţită ca fiind iubire. Adesea, pe oamenii pe care-i iubim îi şi urâm uneori, le suntem ostili, suntem geloşi sau suntem agresivi cu ei. Cu toate astea îi iubim.

Cu siguranţă am auzit copii reproşându-le părinţilor că nu au făcut mai multe pentru ei, că nu au avut urechi să-i audă atunci când a trebuit, că au fost prea severi sau prea indulgenţi. Am auzit părinţi care le spun copiilor: “Dacă faci asta, nu te mai iubesc”. Există persoane care au anumite avantaje afective, beneficii de pe urma şantajului. L-am întâlnit des şi în cupluri ca expresie a neputinţei, dependenţei şi lipsei de siguranţă a partenerilor. Mie, şantajul afectiv mi se pare detestabil. (mai mult…)

Bolnavi de iubire

0

heartArticol scris de Dana Ştefania Braşoavă | IMPULS, nr. 3

Inspir. Expir. Ce îmi mai rămâne de făcut? Respir. Urăsc să fac asta! Toţi mediocrii respiră. Mă abţin cu greu să nu izbucnesc într-un râs isteric. Cum de am ajuns în situaţia asta? Cum de am pierdut pe toată lumea? Cum de am rămas singură? Atât de singură…

Amintirile năvălesc, iar întregul corp îmi e cuprins de spasme agonizante. Îmi amintesc totul… Te văd pe tine, mă văd pe mine, o văd pe ea sau pe el şi lacrimile îmi invadează obrajii. Nu-mi mai rămâne altceva de făcut. Tu m-ai adus în situaţia asta dezolantă! Tu m-ai minţit! Cu fiecare secundă care trecea simţeam din ce în ce mai mult că tu eşti ecoul meu în lume. Că tu eşti prima rază de soare a dimineţii sau primul fulg de zăpadă din Ajunul Crăciunului . Însă nu erai decât începutul sfârşitului meu. Din ziua în care mi-ai dat ochelarii tăi coloraţi, totul a căpătat o cromatică adorabilă. Lumea mea din umbre alb-negre era departe… Şi când credeam că am ajuns să te cunosc, mă lovesc de cruda realitate. Nu ştiu nimic despre tine. Poate doar ceea ce e scris pe buletin, dar asta ştie toată lumea! Eu nu ştiu altceva decât ceea ce e deja evident pentru toţi ceilalţi. M-ai lăsat însă, multă vreme, să cred că te cunosc cel mai bine. Mi-ai dat falsa impresie că eu îţi citesc sufletul ca pe o carte deschisă. Tu însă nu voiai să fii cunoscut. Nu voiai să fii lectura mea de duminică după-amiaza. M-am înşelat. Ore, zile, luni, ani de minciuni zadarnice, amăgitoare. Amăgitor de dulci, însă pentru tine, dulce înseamnă crud! Credeai că dacă mă îmbeţi cu nectarul iluziilor tale, îmi va fi mai bine. Chiar aveai impresia că aşa mă faci fericită? (mai mult…)

Acum visez

0

visArticol scris de Philip Coandă | IMPULS, nr. 3

unde mi-s visele acum, când vreau să le trăiesc? unde eşti tu, efemeritate, unde eşti tu, utopie, unde eşti tu, iubire şi unde eşti tu, femeie, cu tot ce te cuprinde? aţi plecat – pare-se că nu mi-a mai rămas decât să mă fac doctor; nu e visul meu, e visul maică-mii.

obişnuiam să visez, poate prea mult. că doar nu era mare “inginerie”; cu ochii-n tavan, cu mâinile sub cap şi cu inima plină de tot ce nu trebuie, vă făceam pe toţi perfecţi. şi vă iubeam. poate că, din visele mele vă hrăneaţi şi voi. ştii că-ţi spuneam tot timpul ca să fugim la mare, doar noi doi, cu hainele de pe noi şi banii drum – te temeai tot timpul să nu vină ploaia. ei bine, eu am fost acolo – dar nu cu tine. m-am pus în pat, am închis ochii (neapărat cu mâinile sub cap) şi am plecat la mare. din când în când, mai deschideam ochii pentru a-mi aduce aminte că, de fapt, n-am plecat niciunde. te-aş fi luat cu mine, dar n-ai vrut. mi-ai zis că-s nebun, că nu vrei să mergi aşa la mare. “n-avem cum să dormim pe plajă acum, e decembrie”, ţi-am spus. între timp, aţi plecat amândouă… şi tu şi marea.

nu m-am oprit din visat, doar că te-am schimbat pe tine şi locul. n-am mai vrut la mare de data asta, ci am preferat să rămân mai aproape. am şi fost de câteva ori acolo. da, pe banca aia de pe stânga…până au înflorit castanii – ai dracu de castani. am plecat; îţi plăceau prea mult castanii care pe mine mă sufocau. la răscruce, tu ai rămas acolo, rugandu-mă să mergem în stânga, la castani, dar eu am plecat în dreapta – la magnolii. doar că, băncile din partea dreaptă erau goale iar florile magnoliilor stăteau nederanjate pe ele.

nu mai aveam cu cine să visez. primăvara trecuse iar cu ea, luase şi frumoasele magnolii; băncile, erau la fel de goale şi pe aleea din stânga şi pe aleea din dreapta. “unde sunteţi voi, cu toţii?” m-am întrebat.

atunci, m-am urcat în turn. nu voiam să fac asta, dar turnul de fildeş era ultimul imaginarium pentru mine. aici, am reuşit să cuprind şi marea lunii mai, şi magnolii înfloriţi. am umplut băncile şi-am aşteptat în turnul meu de fildeş, pe oricine a vrut să vie – c-a fost “fluture, femeie/ori cal cu pălărie”.

n-a venit nimeni; nu-mi mai rămăsese decât să mă uit în sus, să privesc la ceruri şi să-l strig pe el. căci ăsta îmi era ultimul vis. nu voiam averi; ştiam c-o să le am. nu voiam frumuseţile trupeşti; ştiam că or să treacă. visam doar la un suflet pe care să-l iubesc. şi nu am de de unde altundeva să-l cer.

Mătasea – distincţie, seducţie, uitare

0

mataseArticol scris de Laura Diţoiu | IMPULS, nr. 3

Povestea acestui faimos tip de țesătură este de-a dreptul încântătoare. Se spune că a fost descoperită în China, iar prelucrarea ei datează din 3500 î. Hr. Fibra a avut de la început un destin însemnat, fiind descoperită întâmplător de împărăteasa Lei Zu. Aceasta obișnuia să își servească ceaiul sub un dud, când un cocon îndrăzneț i-ar fi căzut în ceașcă. Încercând să îl scoată, a fost surprinsă de delicatețea firelor care se răspândiseră pe degetele ei firave, strălucind într-un mod halucinant. Urmărind viaţa viermilor de mătase, Lei Zu şi-a instruit doamnele de companie în creşterea acestora. Se spune că aşa a şi intrat în mitologia chineză ca zeiţa mătăsii.

Înțelegând imediat importanţa descoperii, chinezii au transformat modalitatea de producere a materialului într-un secret de stat. Taina a fost păstrată timp de 3 milenii, iar cei care încercau să fure secretul săvârșeau un act de înaltă trădare şi erau condamnați la moarte. În jurul acestor fibre s-au înţesat numeroase legende, sporindu-i însemnătatea. După o lungă ședere în China, cu scopul cercetării materialului a cărui valoare avea paritatea aurului, un grup de călugări, supuși ai împăratului bizantin Iustinian, a reușit să scoată ouă de vierme de mătase ascunse în toiegele din bambus, goale pe dinăuntru, şi le-au adus la Constantinopol. În 550 d. Hr. chinezii pierd monopolul acestui material care se răspândește cu repeziciune în toate orașele mari…

Cât de diferită e percepția umană!

Când spun mătase mă gândesc la (mai mult…)

Viitorul între previziune şi realitate

0

futureArticol scris de Eugenia Pasăre | IMPULS, nr. 3

Scriitorul rus de literatură science-fiction, Vladimir Streletsky, a elaborat o listă a viitoarelor “achiziţii” ale omenirii, folosindu-se de predicţiile futurologilor, de profeţii, dar şi de proiectele viitoare ale oamenilor de ştiinţa. Chiar dacă nivelul atins de ştiinţa va revoluţiona viaţa pe Pământ, viitorul lui Streletsky arata puţin cam înfricoşător:

2009-2025: roboţii androizi vor intra in producţie industrială;

2011-2023: Estul va crea o presiune demografică asupra Europei, iar numărul emigranţilor va creşte considerabil. Democraţia va cunoaște o criză in Europa şi în Statele Unite,  prin urmare, liderii acestora vor aborda forme de conducere autoritare;

2015-2025: resturile radioactive vor fi colectate de pe Pământ  şi deversate în spaţiu;

2016: rezervele de petrol vor fi pe sfârșite;

2025: începutul crizei globale de apă potabilă. Cercetătorii vor găsi modalităţi pentru a extinde durata de viață umană până la 120 de ani;

2026: va fi creată inteligenţa artificială;

2027: vor fi recepţionate primele semnale radio ale civilizaţiilor extraterestre;

2030: noi măsuri împotriva îmbătrânirii umane;

2060: prima colonie umană pe Marte;

2090: primele oraşe subacvatice;

2114: omenirea va stabili primele contacte cu civilizaţiile extraterestre.

Cu ani în urmă, futurologii, prognosticatorii profesionişti, își imaginau cum (mai mult…)

Apa şi organismul uman

0

water splashing from ice cubes being dropped in a glass.Articol scris de Elena Ciobanu | IMPULS, nr. 3

„Apa este singura băutură pentru un om  înţelept” Henry David Thoreau

Apa, cea mai importantă substanță pentru organism, alcătuiește 65-75% din greutatea totală a corpului  și este responsabilă pentru buna funcționarea a acestuia reprezentând mediul în care se desfăşoară toate procesele biologice specifice. Este un compus indispensabil vieţii deținând circa 70-75% din greutatea totală a unei persoane adulte: sângele – 85%, muşchii – 75%, creierul – 83%, plămânii – 86%, oase 20%, rinichii – 83% şi ochii – 95% ;  pierderea a 10% din apa organismului duce la moartea acestuia. Ca să supraviețuiască și să fie sănătos, organismul are nevoie permanent de apă. De aceea, îndemnul pe care-l auzim zilnic, de a bea măcar doi litri de apă în 24 de ore, nu e deloc întâmplător, apa având numeroase funcții și roluri în organismul uman ca:

·                     protejează țesuturile, încheieturile și coloana vertebrală:

  • menține constantă temperatura corpului și umiditatea în țesuturile din organism.
  • ajută organismul să elimine toxinele prin ficat și rinichi.
  • ajută digestia: enzimele din salivă descompun mâncarea și dizolvă mineralele și alte substante nutritive, ajută la  digerarea fibrelor alimentare solubile, care mențin sănătatea intestinelor .
  • împiedică creşterea acidităţii la nivelul stomacului;
  • ajută în toate procesele de metabolim;
  • întăreşte inima şi circulaţia;
  • îmbunătăţeşte capacitatea de apărare a organismului;
  • activează sistemul nervos şi scade predispoziţia la stres;
  • creşte capacitatea de concentrare;
  • asigură prospeţime şi elasticitate pielii.
  • este lubrifiant pentru structurile care asigură mobilitatea corpului (de exemplu, fluidele din articulații).

Cantitatea de apă consumată creşte (mai mult…)

Sus