prima pagină

Miss & Mister Energetic 2007

JURIUL* a ales… Georgiana BUZULOIU & Răzvan BANGHEA

juriul-a-ales-miss-si-mister-energetic.jpg

 _______________________________________________

TU** ai ales… Adriana STANCIU & Răzvan BANGHEA

tu-ai-ales-miss-mister-energetic-sms.jpg

_______________

* JURIUL

Vasile UDROIU – preşedinte 

Virginia GAVRILESCU – membru

Marius ZGOVANCU – membru

Elena SĂPUN – membru

Marinela PÎRVULESCU – membru

Cristina MURĂRIŢA – membru, reprezentant AC SEMN

Cristina VÎRJAN – membru, elevă

Alin VLĂDULESCU – membru, elev, reprezentant sponsor

Lucian LUMEZEANU – membru, elev, reprezentant sponsor

Claudiu COSTACHE – membru, reprezentant sponsor

Lidia POPESCU – centralizare/validare date

Antoaneta BUTOARCĂ – centralizare/validare date

Cristian CORNEA – centralizare/validare date, elev

Elena STANCIU – centralizare/validare date, elevă

**SMS

total sms-uri: 237 | Adriana: 73 / Răzvan: 68

Mulţumiri…

Organizatorii mulţumesc tuturor elevilor pentru sprijinul acordat şi îşi manifestă totodată regretul pentru neajunsurile intervenite în desfăşurarea acestui proiect ce s-a vrut a fi…

balbobocilor2007.jpg

Intră şi TU în "juriu"!

miss-mister-sms.jpg 

Şi tu îţi poţi exprima opţiunile votând Miss şi Mister prin SMS*. Numărul de telefon va fi activ între orele 17-24, 22.XI.2007. Se poate acorda un singur vot de pe acelaşi număr de telefon. Datele vor fi centralizate în cel mai scurt timp posibil. Luni, 26.XI.2007, vom afla Miss şi Mister SMS:)

_____________

* ideea aparţine elevei Roxana Claudia Neacşu, 11C

Sugestii/Sesizări

sugestii-sesizari.jpg

Lângă Cancelarie, etaj I, corp A, a fost amenajată o cutie pentru sugestii şi sesizări. Vă aşteptăm pentru ca împreună să schimbăm orizontul.

Terra Nova – cenaclu literar*

terra-nova-anunt.jpg

Detalii la prof. Cristina Băbucă

________________________________________________

*CENÁCLU, cenacluri, s.n. Grup de literaţi, de artişti etc. legaţi prin afinităţi estetice, temperamentale, care au aspiraţii, program estetic comun, uneori o publicaţie proprie. ♦ Reunire periodică a unui asemenea grup. [Pl. şi: cenacle] – Din fr. cénacle, lat. cenaculum. Sursa: DEX ’98

Balul Bobocilor 2007… încep pregătirile

preselectie.jpg,

Joi, 27.09.07, ora 14, în CLUB (deasupra Cancelariei).
Participă elevii claselor a IX-a, curs de zi şi ş.a.m.

______________________________________

În organizarea Balului Bobocilor se pot implica toţi elevii instituţiei noastre. Aşteptăm idei, sugestii, sponsorizări etc.

Memento

adormirea.jpg

brancoveanu.jpg

 La mulţi ani tuturor celor care au bucuria creştinească

de a purta numele Sfintei Fecioare!

__________________

Ziua de 15 august are o dublă semnificaţie pentru creştinii ortodocşi din România: Adormirea Maicii Domnului şi Martirajul familiei Brâcovenilor. Ambele semnificaţii – profund definitorii pentru definirea fiinţialităţii neamului românesc…

Dumnezeu să îl primească…

teoctist_patriarhul-bor.jpg

Astăzi, ora 17, PF Teoctist, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a decedat.

Dumnezeu să îl primească în Împărăţia Luminii Sale!

Ziua Imnului Naţional

energetic-ziua-imnului.jpg 

„Deşteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul naţional al României. Muzica are autor necunoscut. Versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşanu (18161863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).Anton Pann sau George Ucenescu sunt uneori eronat creditaţi cu muzica imnului; în fapt melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Era o melodie cântată de obicei pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale.De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost şi cazul în timpul revoluţiei anticomuniste din 1989, când practic instanteneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul folosit de regimul comunistTrei culori”.Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

[sursa: internet]

Ziua Tricolorului

ziua-tricolorului.jpg

Drapelul României 

Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Ţării Româneşti, ci al unităţilor miliţiei pământene şi al navelor comerciale, datează din 1834, pe timpul domniei lui Al. D. Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontală, cu fâşia roşie la partea superioară şi cea albastră la partea inferioară.Pe galben, era pictată acvila cruciată, încoronată, ţinând în ghiare un buzdugan şi o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar şi laur; în colţuri, erau pictate acvile. Pornindu-se de la Hatişeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepţii „Partidei Naţionale” vor vedea în acest tricolor simbolul naţional al tuturor românilor.În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, vor arbora drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampă. Aşa va fi şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr.252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, aşa cum fuseseră ele arborate de revoluţionarii români din Ardeal la Adunarea Naţională de la Blaj din 26 aprilie. Iniţial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, roşu, cu benzile pe orizontală, pe alb fiind scris cu auriu „VIRTUS ROMANA REDIVIVA” (Virtutea romană reînviată). În decursul revoluţiei însă, treptat, toate drapelele românilor vor înlocui albul cu galben.Ca drapel naţional, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul ţării cât şi drapelele şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea „rece”, lângă hampă.

Campionatul de Fotbal – ediţia a IV-a

Echipa         Goluri          Puncte

1. XIA*           13-06        06

2. 12A          08-06         03

3. 12B          06-14          00

*Maican Marius, Iepuran Mihai, Zeveleanu Florin, Pătroescu Marius, Logăscu Gheorghe

Campionatul de Fotbal – ediţia a III-a

11a-campioni.jpg

Echipa         Goluri          Puncte

1. 11A         31-10            12

2. 10C          15-12            9

3. 10D          14-19            3

Ziua Eroilor

inaltarea.jpg

 Z  I  U  A    E  R  O  I  L  O  R
          Începând din 1920, comemorarea eroilor cazuti în razboi – Ziua Eroilor- se organiza în fiecare an, de Ziua Înaltarii Domnului, la 40 de zile dupa Sfintele Pasti, în general în luna mai, „când floarea este mai bogata”, asa cum preciza decretul din 4 mai 1920. Toate actele normative ulterioare, pâna în anul 1948, au mentinut prevederea sarbatoririi Zilei Eroilor în Ziua Înaltarii Domnului si au acordat acestei zile statut de sarbatoatre nationala.
Legiferarea acestei comemorari a fost determinata atât de traditia crestina, proprie poporului român, cât si de prevederile unor articole ale Tratatului de pace de la Versailles care, printre altele, impuneau natiunilor foste beligerante întretinerea mormintelor tuturor ostasilor îngropati pe teritoriile statelor respective.
Ziua Eroilor era sarbatorita atât pe teritoriul tarii, cât si în strainatate de autoritatile române, în mod demn, prin organizari de Te-Deum-uri, procesiuni si serbari cu un înalt caracter national si patriotic, la care participau toate institutiile de stat si particulare, fara deosebire de religie sau etnie.
Programul festivitatilor era propus de societatea „Mormintele eroilor cazuti în razboi” – din 1927 denumita societatea „Cultul Eroilor”- în colaborare cu autoritatile locale si aprobat chiar de Consiliul de Ministri.
În anii dintre cele doua razboaie mondiale, pentru cinstirea celor cazuti si comemorarea glorioaselor acte de eroism national, s-au construit monumente si placi comemorative, în aproape toate localitatile tarii, iar în Bucuresti s-a construit un edificiu comemorativ al razboiului de întregire nationala – MORMÂNTUL OSTASULUI NECUNOSCUT – inaugurat în luna mai a anului 1923.
Manifestarile dedicate Zilei Eroilor nu reprezentau numai îndeplinirea unei îndatoriri de pietate si recunostinta fata de cei cazuti, ci si de concentrare a acestor pilde în locuri de onoare, cu valoare educativa pentru tânara generatie.
Prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilita pentru data de 9 mai, abrogându-se astfel prevederile anterioare care stabilisera ca Ziua Eroilor sa fie sarbatorita în Ziua Înaltarii Domnului.
Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor si operelor comemorative a preluat reglementarea care prevedea sarbatorirea Zilei Eroilor în data de 9 mai „concomitent cu sarbatorirea independentei de stat a României si a victoriei asupra fascismului”.
Revenirea la traditia sarbatoririi Zilei Eroilor în Ziua Înaltarii Domnului s-a realizat în anul 1995 prin adoptarea Legii nr. 48 privind proclamarea Zilei Eroilor. Art.1 al acestei legi prevedea: „Se proclama Ziua Eroilor, sarbatoare nationala a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Pasti – Ziua Înaltarii Domnului Iisus Hristos -, potrivit taditiei românesti”.
Prin adoptarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi a fost abrogata Legea nr. 48/1995, dar data sarbatoririi Zilei Eroilor a ramas neschimbata fiind stabilita prin prevederile art. 39 al noului act normativ tot în Ziua Înaltarii Domnului Iisus Hristos.

sursa: http://www.mapn.ro/traditii/ziuaeroilor.htm

9 mai – Ziua Independenţei

9-mai-2007.jpg 

Salutăm totodată, cu ocazia zilei de 9 mai:
|- împlinirea a 62 de ani de la victoria împotriva Germaniei hitleriste, victorie la care România a contribuit substanţial;
|- aniversarea zilei Europei [în urmă cu 57 de ani se marca punctul 0 al construcţiei social-economice şi politice europene actuale].

Eveniment…

sugestii.jpg

*zilele liceului se desfăşoară în luna mai.

adresa.jpg

Nu ne iluzionam, e doar un inceput.

powered by logo-utopia0-mic.jpg

Sus