prima pagină

Dragobetele

0


Pe 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele:
„Floride fraga
Din luna lui Faur
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti”.

 In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere (mai mult…)

 

Giovanni Papini – Un om sfârşit

0

Un om sfârşit este romanul descriptiv al unui peisaj mental. Îl integrez fără ezitare tot în sfera romanelor de idei, deşi el este deopotrivă un roman autobiografic. Pe mari distanţe, se dezvoltă ca un eseu despre întruparea, dezvoltarea, înălţarea şi ratarea unui spirit. M-am întrebat prin ce ţine acest roman curiozitatea trează în cititorul neobişnuit cu străfulgerări ori căutări filozofice. Căci nu există inserţii de amor, nici vreun suspans al intrigii, doar o căutare interioară neostoită. Iar răspunsul mi-a venit curând. Cititorul este extrem de implicat în tribulaţile eului-personaj de vreme ce acesta caută un adevăr. El, cititorul, vrea să afle dacă într-un final filozoful va descoperi sensul pe care îl caută. [sursa]

Cartea pare să înceapă ca un bildungsroman cu prezentarea unui copil care şi-a refuzat declarativ şi practic copilăria. În afara sărăciei, nu chiar atât de neobişnuită pentru acele timpuri, nu este semnalată nicio traumă care să fi indus atâta tristeţe în aceste copil ce nu ştie zâmbi. O dată sau de două ori, pomeneşte de părinţii care nu par să îl înţeleagă, deşi îl iubesc. O sensibilitate infantilă exagerată şi enormitatea unui sentiment de insignifianţă se dezvoltă în inima sa în urma unei mărturisiri pe cât de pasagere, pe atât de semnificante: ,,Încă de pe vremea aceea a început războiul dintre mine şi oameni. (…) nu-i iubeam, iar ei mă urau. (mai mult…)

Societatea contemporană – cumpănă între istorie, gândire şi trăire

0

Religia constituie o parte integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoștințele oferite de aceasta nu putem înțelege istoria şi cultura acestui continent şi nu putem prețui catedralele, mănăstirile, bisericile, operele de artă vizuală, in majoritatea lor inspirate de credința religioasă. Nu putem mutila sufletul Europei ignorând capodoperele din arhitectură, pictură, sculptură, literatură sau muzică, pentru a susține o pretinsă emancipare bazată pe vidul spiritual al secularizării, înlocuind valorile constant ale religiei cu modele efemere ale umanismului autosuficient și antireligios. Aceasta explică de ce în cele mai multe ţări europene religia se predă în cadrul sistemului de învățământ public, având un rol recunoscut şi apreciat în societate, cu implicații profunde în dezvoltarea socio-culturală.

Predarea religiei în şcoală are conotații educaționale profunde. Astfel, reintroducerea religiei în şcoala publică imediat după căderea comunismului nu a fost un gest de simplă concesie faţă de cerințele cultelor religioase, ci recunoașterea necesității asanării morale şi valorice a unei societăți profund marcate de experiența deceniilor ateismului comunist.

Religia a avut întotdeauna, în cadrul sistemului public de învățământ, un rol important în procesul de formare a competenţelor şi atitudinilor moral-sociale. Așa cum geografia oferă cunoașterea configurației spațiale a pământului, esențiale pentru cunoașterea naturii, ai planetei, iar istoria oferă cunoașterea succesiunii temporale a generațiilor umane, religia oferă perspectiva comuniunii eterne de iubire între Dumnezeu şi oameni, între Creator şi creaturi, între persoane şi între popoare. Prin urmare, educația religioasă nu poate lipsi din programul nici unei şcoli. Intrarea în secolul XX a fost dominată de un scepticism generalizat în ceea ce privea atât rolul cât şi viitorul religiei în societatea modernă. A fost perioada în care gândirea occidental-europeană ducea la extrem consecinţele pozitivismului epistemologic exacerbat, profeţii suspiciunii” anunţând cu multă emfază caracterul retrograd, inutilitatea şi iminenta dispariţie a religiei. Puternic influenţat de teologia antropologică a lui L. Feuerbach (1841), Marx a fost primul teoretician social care a văzut în religie unul din factorii principali ce se opuneau progresului şi schimbării sociale. Religia este opiumul popoarelor”, este doar soarele iluzoriu care se roteşte în jurul omului atâta timp cât omul nu se roteşte în jurul său”, opina Marx în 1844. Din perspectiva sa, societatea viitorului, în care diferenţele de clasă vor fi eliminate şi care va da naştere Omului nou, va fi una în care religia va fi o chestiune de istorie. Mergând mai departe în aceeaşi direcţie, Nietzsche anunţa în 1885 prin intermediul nebunului din Aşa grăit-a Zarathustra moartea lui Dumnezeu şi naşterea lui der Übermensh, pentru ca nu cu mult mai târziu Freud să pretindă a da loviturile finale religiei şi omului religios. Viitorul unei Iluzii (1927), lucrarea în care Freud glosează nemijlocit pe tema rolului şi al viitorului religiei, se încheia pe un ton cinic, cu pretenţii programatice de acţiune, ce se doreau a rezolva în mod irevocabil această maladie” a societăţii moderne.

Religia ar fi acea nevroză obsesională a umanităţii care (mai mult…)

 

ACTA – Explicaţii

0


În prezentarea de mai sus, băieții de la creativemonkeyz.ro explică de ce ACTA este dăunătoare pentru internet. Urmăriți prezentare și apoi, dacă doriți, puteți ajuta ca tratatul să nu fie ratificat în vară de către parlamentul european semnând petiția online aici.

2% pentru educaţie, 2% pentru Energetic

0

Asociaţia Părinţilor Elevilor Din Cadrul

GRUPULUI ŞCOLAR ENERGETIC NR.1 – TÂRGU JIU, GJ

• Cont Bancar: RO34BRDE200SV29384212000, Cod de identificare fiscală: 25577625.

 _________________________________________________________________

Puteţi direcţiona 2% din impozitul anual (reţinut în cursul anului 2011 şi virat la bugetul de stat de către angajatori) către o asociaţie sau fundaţie prin completarea Anexei 230 de la formularul de Declaraţie de impozit pe venitul anual. Termenul limită este 15 mai. Aveţi acum posibilitatea de a va implica făra costuri în educaţie. Formular 2% PDF AICI!

Povestea lui Petrache Poenaru, inventatorul stiloului

0

© Q-magazine | Există oameni bântuiţi de idei pentru care viaţa înseamnă doar o nesfârşită căutare. Un astfel de personaj a fost românul Petrache Poenaru, inventatorul „condeiului portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală”. De profesie vizionar, Poenaru a lăsat în urma sa steagul României (în actuala formă), a conceput primul ziar autohton şi a organizat învăţământul românesc.

Petrache Poenaru s-a născut în ultimul an al secolului al XVIII-lea, la 10 ianuarie, în localitatea Băneşti, judeţul Vâlcea. Ca nepot al vornicului Iordache Oteteleşanu, cel care a avut un rol important în evoluţia şcolilor din Craiova, Poenaru beneficiază de o educaţie de excepţie. În 1918, după ce îşi termină studiile secundare la şcoala de la Biserica Obedeanu din Craiova, lucrează la cancelaria Episcopiei din Râmnicu Vâlcea, pentru ca doi ani mai târziu să predea limba greacă la Şcoala Mitropoliei din Bucureşti.

Omul de taină al lui Tudor Vladimirescu. N-avea nici 22 de ani când, înflăcărat de idealurile revoluţiei, îşi abandonează slujba pentru a se alătura unei cete de haiduci de prin mahalalele Craiovei. Cu toată ambiţia şi priceperea de care era capabil, tânărul Petrache îşi arată limitele de războinic într-o încăierare cu arnăuţii. Ceilalţi haiduci îl pârăsc lui Tudor Vladimirescu pe motiv că (mai mult…)

 

Programarea testelor Energetic

1

 

A murit Johnny Răducanu…

1

Johnny Răducanu, cel mai cunoscut muzician de jazz din România, a încetat din viaţă la vârsta de 80 de ani. Artistul avea probleme cardiace şi diabet.

„În jurul orelor 10.00 a fost înregistrat un apel de urgenţă pentru o persoană inconştientă. S-au deplasat două echipaje la faţa locului. Primul echipaj care a sosit a constatat că este vorba de o persoană cu stop cardiorespirator. S-au început manevrele de resuscitare, care au fost continuate de echipajul cu medic. După circa 60 de minute a trebuit, din păcate, a trebuit să fie constatat decesul pacientului pentru că acesta nu a răspuns manevrelor de resuscitare”, a declarat la Antena3 medicul şef SMURD, Bogdan Opriţa.

Muzicianul a murit in garsoniera sa din Bucureşti.

„A murit muzicianul Johnny Răducanu! Dumnezeu să îl odihnească! La Teatrul Naţional îi incânta pe spectatori cu muzica sa în spectacolul ‘Dialoguri si fantezii in jazz’ avându-l ca partener pe Ion Caramitru!”, este mesajul postat pe site-ul Teatrului Naţional. (mai mult…)

„Directorul de la Energetic compune poeme de dragoste”

Ionel Oană, cel care conduce de şase ani destinele Grupului Şcolar Energetic din Târgu Jiu, se declară un romantic incurabil. Deşi este de profesie inginer şi predă elevilor discipline tehnice, directorul cochetează şi cu poezia, tema principală a versurilor sale fiind iubirea. Motivul pentru care compune catrene, epigrame şi poeme de dragoste este de a se simţi mereu tânăr.

Ionel Oană a scris până la ora actuală sute de poeme de dragoste, multe dintre acestea fiind cuprinse şi într-o carte, chiar dacă puţini cred că în spatele unei persoane care a lucrat în industrie şi care a studiat disciplinele tehnice s-ar putea afla un poet. Spune că atunci când creează se simte tânăr şi va scrie cât va fi în măsură să gândească pozitiv. Gustul pentru lectură l-a deprins în clasele gimnaziale, atunci când a câştigat şi un concurs cu o compunere. „În tinereţe, mai precis în clasele V-VIII am deprins gustul pentru lectură şi creaţie literară de la profesorul de limba română Ioan Dudău de la Şcoala Generală din Berleşti. La o competiţie am obţinut un premiu cu o compunere intitulată  „De la fereastra vagonului”, pentru care am descris toate aspectele naturale ale traseului Târgu Jiu-Petroşani”, îşi aminteşte directorul de la Energetic.

Ideile vin din starea de spirit. „Deşi am urmat cursurile şcolilor de natură tehnică, partea frumoasă a literaturii nu a stat deloc departe de trăirile mele interioare. De-a lungul timpului am scris catrene, epigrame şi poeme de dragoste. Am ironizat mici aspecte din viaţa tinerilor”, afirmă Ionel Oană. Aşa cum precizează, ideile îi sunt sugerate în special de starea de spirit, de anumite evenimente la care este martor şi în general de starea poporului român, aceea de relaxare şi pe timp de criză. „Încă activitatea politică nu este bine aşezată şi ca urmare în viziunea mea aceasta nu trebuie în nici un fel notată”, menţionează Ionel Oană.

Articol scris de Ana ANDREI © Pandurul

Şcoala de maiştri

2

GŞ ENERGETIC NR.1 – TÂRGU JIU organizează în condiţii de înalt profesionalism

ŞCOALA POSTLICEALĂ DE MAIŞTRI.

2 clase [56 locuri/buget] electromecanic aparate de măsură şi automatizări.

Telefon: 0353.806.045 secretariat; 0353.801.875 direcţiune.

 

Îngerul a strigat! Fănuş Neagu s-a stins din viaţă

0

Scriitor de o incontestabilă valoare, memorialist, jurnalist remarcabil şi un mare iubitor de sport, Fănuş Neagu ne-a părăsit în această dimineaţă, în jurul orei 03:00.

Fănuş Neagu se afla internat la Spitalul Elias din Bucureşti, el fiind suferind de câţiva ani, ultimele luni petrecându-şi-le în spital.

Întrebat, în urmă cu doi ani, de o jurnalistă de la cotidianul Jurnalul Naţional, dacă a avut vreo şansă de a nu fi scriitor, în această lume, Fănuş Neagu spunea:”Nu, nu am avut niciuna, ca dovadă c-am început să scriu de mic, din liceul militar. Când eram la şcoala normală din Galaţi scriam romane poliţiste pe care mi le confiscau profesorii ca să le citească”.

Fănuş Neagu s-a născut la 5 aprilie 1932 la Grădiştea de Sus, în judeţul Brăila.
Dumnezeu să-l odhinească în pace! [Jurnalul Naţional] [wiki]

 

4

Vă dorim tuturor să aveţi parte de Lumina Învierii lui Hristos şi să vă bucuraţi de zilele de vacanţă care au mai rămas. Ne revedem la şcoală miercuri, 27 aprilie.

Şedinţa Comitetului de părinţi

0

Joi, 10 martie 2011, ora 18.30, Şedinţa Comitetului de părinţi, Laboratorul de Fizică. Sunt invitaţi să participe toţi preşedinţii Comitetului de părinţi pe clase, precum şi reprezentantul elevilor (preşedintele Consiliului elevilor – Alexandru Bogdan Cochină – 12A).

Începutul Postului Mare

0

După ce peste două luni ne-am îndestulat cu tot felul de alimente, distracţii şi gânduri deşarte (timp scurs de la sfârşitul postului Crăciunului), iată-ne în prima zi a Sfântului şi Marelui Post din fiecare an. Postul Paştelui este cel mai lung dar şi cel mai aspru post, dintre cele patru posturi mari din timpul anului. Acesta durează 7 săptămâni şi a fost instituit în amintirea marelui post ţinut de Mântuitorul în muntele Carantania, înainte de începerea lucrării Sale mesianice.

Este postul care premerge Sfintelor Sărbători de Paşti şi în acelaşi timp, cel care ne ajută să ne eliberăm de gândurile întinate de păcat, prin rugăciune, milostenie şi evident, renunţarea la alimentele care nu sunt „de post”, dar nu în ultimul rând, să ne îndepărtăm de toate „distracţiile”.

„Cu toţii aşadar, să împlinim o dată cu postul de bucate şi pe cel de fapte, o dată cu postul de mâncare şi pe cel de purtare şi atunci vom fi vrednici de împărăţia cea plină de lumină neînserată a lui Dumnezeu”.

Iată că postul nu constă doar în abţinerea de la anumite alimente ci el este atât de natură trupească dar şi de natură sufletească. „Să postim dar post primit Domnului; postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de minciună şi de jurământul mincinos; lipsirea acestora este postul cel adevărat şi bine primit”.

Aşadar, „preacinstitul post, să-l săvârşim luminat, strălucind noi cu razele sfintelor porunci ale lui Hristos Dumnezeului nostru, care sunt: strălucirea dragostei, fulgerul rugăciunii,  sfinţenia curăţiei, tăria bunei îndrăzneli”.

Simpozion naţional * Triada: Resurse-Reciclare-Recondiţionare în oglinda viitorului

4

articol republicat

SIMPOZION 2011 • 26 FEBRUARIE ediţia a IV-a

publicat în calendarul MECTS / adresa nr. 60230 din 21.12.2010

» CONTACT: Daniel Murăriţa » e-mail: simpozion@energetictgjiu.ro; » tel.: 0770.252.089 (între orele 08.00-14.00) » [INVITATIE] » [FISA DE INSCRIERE]

» ORGANIZATOR: Grupul Şcolar Energetic Nr.1 – Târgu Jiu & AC Semn

» COORDONATORI: Prof. Dragoş Ionel Cosma (inspector MECTS); Prof. Camelia Bibere (inspector ISJ Gorj); Prof. Marinela Ciortan (inspector ISJ Gorj); Prof. Ionel Oană (director GŞ Energetic Nr.1)

» SECŢIUNI: 1. Resurse pentru viitor: – Resurse energetice nepoluante; – Reciclarea şi recondiţionarea materialelor; – Protecţia mediului – şansă a viitorului; 2. Interdisciplinaritatea în formarea deprinderilor şi abilităţilor; 3. Adaptarea învăţământului tehnic la cerinţele U.E.; 4. Elevul – resursă umană pentru viitor. Spiritul antreprenorial şi piaţa muncii (mai mult…)

Sus