intro

Consfătuiri 2009-2010

1

consfatuiri energetic nr1

În conformitate cu Legea nr 128/1997, art 33 şi 40, pe baza planului managerial al Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj se organizează, în perioada 09 – 22 septembrie 2009, consfătuirile judeţene pe discipline de studiu.

Limba şi literatura română 22.09.09, CNTV • Limbi moderne 15.09.09, CNTV • Matematică 21.09.09, CCVM • Fizică-Chimie 18.09.09, CNTV • Biologie 17.09.09, CNTV • Istorie/Ştiinţe socio-umane 16.09.09, CNSH • Geografie 16.09.09, CNTV • Discipline tehnice 17.09.09, CCVM • Arte 17.09.09, LMAP • Educaţie fizică şi sport 18.09.09, CCVM • Religie 16.09.09, CCVM • Informatică 21.09.09, CNTV • ora 09.00.

Tematica consfătuirilor pe discipline de studiu este: 01.Prezentarea raportului stării disciplinei în anul şcolar 2008-2009 şi a planului managerial pentru anul şcolar 2009 – 2010;  02.Dezbaterea OM 4595/ 22.07.2009 cu privire la aprobarea criteriilor de performanţă pentru evaluarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar; 03. Prezentarea şi analiza noilor planuri cadru; 04. Prezentarea şi analiza modificărilor la nivelul programelor şcolare pentru clasele I-VIII, modificări care au avut în vedere adaptarea tuturor programelor şcolare din învăţământul primar şi gimnazial la modelul programelor şcolare din învăţământul liceal, centrate pe competenţe; 05. Prezentarea şi analiza revizuirilor unor programe şcolare de liceu, în conformitate cu noile planuri cadru; 06. Dezbaterea modalităţilor de întocmire a documentelor de proiectare a activităţii didactice; 07. Dezbaterea modalităţilor de organizare a concursurilor şi olimpiadelor şcolare pentru anul şcolar 2009-2010; 08. Constituirea Consiliului consultativ al disciplinei; 09. Înscrieri pentru dobândirea calităţii de metodist; 10. Prezentarea ofertei de formare a CCD Gorj; 11. Stabilirea tematicilor cercurilor pedagogice.  [Adresa ISJ Gorj nr.6787 / 08.09.2009]

Energetic Nr.1 – 10 ani de excelenţă!

2

10 ani de excelenta 2009 energetic nr1 targu jiu

Fă diferenţa! Imprimă-ţi şi poartă tricoul aniversar „Energetic Nr.1 – 10 ani de excelenţă„! Vezi model tricou! Tricourile pot fi imprimate la punctul Source Experience, Târgu Jiu, Str. Mihai Eminescu (Eroilor), Nr.15 [străduţa dintre Teatrul Elvira Godeanu şi Simigerie]. Modelul de imprimat îl veţi găsi în format electronic la Source Experience.

Încheierea situaţiei şcolare / corigenţa. 2008-2009 [republicat]

2

2009 corigenta-incheierea situatiei scolare

C l a s e l e
9 liceu, 11 liceu, 12 liceu (ruta progresivă), IX şam
Încheierea situaţiei şcolare: 24-28 august 2009
Corigenţa: 31 august-4 septembrie 2009

Pentru detalii, sunaţi la secretariatul instituţiei!

Socio-umane (24 august 2009. ora 09.30 ): _09 Logica Programa, _11 Economie Programa

Invitaţi la Festivalul Berii * Târgu Jiu * 10-16 august 2009…

3

festivalul berii 2009

Vineri, 14 august, Insuliţă, ora 21: Fără Zahăr, Zdob [şi] Zdub.

Sâmbătă, 15 august, Insuliţă, ora 21: Andreea Bănică, Voltaj.

Festivalul Naţional de Muzică Folk şi Baladă "Poarta Sărutului" * Târgu Jiu * 2009

2

festivalul national de muzica folk si balada poarta sarutului 2009

Festivalul Naţional de Muzică Folk şi Baladă „Poarta Sărutului” * Târgu Jiu * 2009 * 10-12 august * Teatrul de vară * Cea de-a opta ediţie a Festivalului Naţional de Folk şi Baladă „Poarta Sărutului“ se va desfăşura în perioada 10-12 august. Concertele vor avea loc la Teatrul de vară din Târgu Jiu, începând cu ora 21. Concursul se va desfăşura pe 10 şi 11 august, iar în ultima seară va fi Gala Laureaţilor. La concurs vor participa, în urma unei preselecţii, interpreţi şi grupuri de folk de cel mult cinci persoane. Preşedintele juriului va fi renumitul folkist Vasile Şeicaru, în timp ce directorul festivalului va fi Viorel Gârbaciu.

Gazeta de Sud // Gorjeanul

u  p  d  a  t  e

Fotografii din: Prima seară, A doua seară, A treia seară.

Festivalul fără Tatiana Stepa… interviu Viorel Gârbaciu.

LAUREAŢI. Secţiunea Interpreţi. Marele premiu şi trofeul: Marius Zota, Buzău. Premiul „Tatiana Stepa”: Ioana Mardare, Piatra Neamţ, pentru sensibilitate şi expresivitate artistică. Premiul I: Ionuţ Mangu, Cluj Napoca şi Mihai Boicu – Suceava. Premiul II: Viorel Gheorghiu, Piatra Neamţ. Premiul III: Adela Cristina Nedelcu, Craiova. Menţiune: Bogdan Brătuianu, Lupeni. Secţiunea Grupuri folk. Premiul special al juriului: Iabor Istany, Vidin – Bulgaria. Premiul I nu a fost acordat.Premiul II: „Noi”, Braşov. Premiul III: „Alergic”, Sebeş – Alba. Menţiune: „Icarus”, Săveni – Botoşani.

În faţa lui Dumnezeu, Tatiana Stepa…

3

tatiana stepa s-a stins 7 august 2009

S-a aprins într-o altă lume, azi, 07 august 2009, Tatiana Stepa. […]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=-_YMKrqajWg]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=LnOFJtNxfSM]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=-vctmYQFtY0&feature=related]

Cu capu-n pumni, plâng a zădărnicie şi a ceaţă.
Ştirile rele mă înconjoară şi mă vlăguiesc. N-am capacitatea de a le trăi în profunzime pe toate. Pe unele pur şi simplu le sar, ştiind că în scurtă vreme vor veni altele şi mă vor încovoia. Parcă e tragicul bilanţ contabil al veacului trecut şi care n-a mai încăput la locul şi în timpul său. Se moare nebuneşte. Se moare torenţial. Se moare cu obidă. Se moare în contratimp. Se moare la nevreme.

O dezordine supremă a pus stăpânire pe noi şi pe toate cele care ne înconjoară. În oala de tuci, în care fierbeau săgeţi pentru marile lupte, fierb acum amestecate punctele cardinale. A murit anotimpul numit primăvară. A murit anotimpul numit toamnă. Zona temperată s-a scurs pe canaluri.

Fac socoteala viilor şi morţilor în existenţa cărora am intervenit de-a lungul vieţii mele. Încă sunt destui vii, dar numărul morţilor creşte înspăimântător. Parcă se trage în mine din toate părţile cu veşti rele. Vara devine un fel de ospiciu al calendarului. Iarna, la rândul ei, devine un lagăr cinic al gerului. Nu mai seamănă noaptea şi ziua între ele. Poate singura trăsătură de unire a lor rămâne frecvenţa morţilor. Şi ritualul înmor­mântării, pe care încă de tânăr îl contestam, se transformă într-un exerciţiu de lepădare, de uitare şi de păgână sărbătoare, cum îi ducem noi pe morţi în pământ şi-i lăsăm acolo, în gropi, noi plecând către casele noastre, în timp ce sporovăim şi uităm că, într-o zi, şi pe noi, conform obiceiului, ne vor duce acolo unde ne sunt gropile şi ne vor lăsa acolo, sub pământ, sub paşii lor, care se vor îndepărta încet, cu sentimentul datoriei împlinite.

Cenaclul Flacăra, cea mai puternică formă de cultură vie a celei de-a doua jumătăţi de veac XX european, a avut rostul de a oferi scenă liberă oamenilor talentaţi din România periclitată de dogmă şi de muţenie. El a dat milioanelor de spectatori o spe­ranţă, prin încăpăţânarea cu care ne adresam lor, le dădeam informaţii istorice şi cultu­rale, poezie, muzică şi dialog.

ALFABETUL CULTURII
Între tinerii care au venit cu încredere spre mine, în anul 1982, pe stadionul din Făgăraş, s-a aflat şi o fetiţă de 19 ani, Tatiana. Ea purta pe atunci numele Filipoiu şi ulterior avea să se întoarcă la numele ei de fată, Stepa. Într-o scenă care, timp de 12 ani, din 1973 până în 1985 şi, apoi, încă 19 ani, din 1990 până în 2009, a fost suprapopulată de oameni talentaţi, unii foarte talentaţi, câţiva geniali, Tatiana Stepa a adus nota ei de candoare şi de voinţă de comunicare.

Venea dintr-o familie săracă. Era îmbrăcată mo­dest. Nu voia să pară frumoasă. Era însă o fiinţă specială. A luat alfabetul culturii şi civilizaţiei de la în­ce­pu­tul său, a învăţat poezie, istorie, filozofie, dialog, re­laţii umane şi, mai ales, muzică, devenind nu nu­mai o creatoare valoroasă, cum era din naştere, ci şi o intelectuală rafinată, care ştia să se îndrepte către fo­ca­rele de cultură care-i sporeau personalitatea. Mulţi dintre cântăreţii consacraţi ai Cenaclului n-o băgau în seamă. Atitudinea lor arogantă n-o speria. O îndârjea.

Încoace, către anii noştri, câţiva colegi pe care-i susţinusem, de asemenea, au organizat la TVR o capcană pentru mine şi, în cadrul acestei capcane, unul dintre ei, de altfel foarte talentat şi tragic el însuşi, mă persifla că o preţuiesc pe Tatiana Stepa, aflată în public. Nu m-am jenat niciodată de preferinţele mele. Am mizat pe Tatiana Stepa şi am lucrat la destinul ei. N-au fost numai zile bune între noi. Dar ca­lendarul durabil le reţine pe acelea. Astfel, ultimele două cântece comune le-am scris în octombrie 2008, în drum către oraşul Mizil, unde aveam de mers la invitaţia admirabilului primar Emil Proşcan, el însuşi om de cultură şi de creaţie, la o întâlnire cu intelectualii şi cu Adrian Năstase. Semnificativ, unul dintre cântece, singurul pe care Tatiana a mai reuşit să-l imprime, grav bolnavă cum era, se numea „Mor actorii”. Şi, într-un anumit fel, era şi un cântec despre ea. Fiul meu, Andrei, legat de Tatiana şi de o mare iubire care a fost între ei, a reuşit s-o aducă în studioul nostru să imprime cântecul. Este cutremurător.

GLORIE MERITATĂ
Dar au trecut 27 de ani din momentul în care o fată din Ardeal urca timidă pe scenă şi ne dădea impresia că eternitatea însăşi, într-o formă simplă a ei, de fir de iarbă, ne încearcă privirile. Părea definitiv sănătoasă. Avea forţă de muncă. Ştia să se jertfească pentru ai ei şi pentru comunitatea în care trăia. Era luminată de o credinţă interioară puternică şi tot ceea ce scria, în materie de muzică, tot ceea ce cânta din repertoriul ei şi al tuturor colegilor ei se înnobila printr-o specială căldură umană, când vocea ei, într-adevăr incomparabilă, lua în posesie cântecul.

Ştia să înveţe. Nu pierdea vremea cu fleacuri. Lucra. Bătea ţara în lung şi în lat. A ajuns greu la o anumită stare de stabilitate a băiatului ei, pe care l-a crescut singură. În 1985, o dată cu asasinarea Cenaclului Flacăra, cei mai mulţi dintre membrii lui au intrat sub persecuţie. Nu toţi. Unii au preferat să-şi renege apartenenţa şi profesorul, să mă spurce şi au fost iertaţi de autorităţi.

Tatiana a fost trimisă în mină la Lupeni, să descarce cărbuni din vagoneţi. A ştiut să treacă şi prin această grea experienţă, continuându-şi drumul către glorie. Dar gloria ei reală, atât de meritată, s-a arătat târziu, după ce am convins-o că trebuie să vină în Bucureşti, să îi pot deschide calea către diversele emisiuni de radio şi televiziune, pe care nu le-ar fi putut onora din Valea Jiului. În 1994-1995, am lucrat ca robii. Am angajat-o ca secretar de redacţie la ziarul Vremea şi la revista Totuşi iubirea, obligând-o, conform felului meu de a vedea omul de presă, şi la învăţarea meseriei de operator de computer.

Toţi anii de atunci încoace, ea a scos reviste şi cărţi, cu banii obţinuţi putând trăi, în vremurile grele care au urmat, pe lângă ceea ce obţinea din spectacolele fără regularitate la care participa. În ultimii ani, Tatiana a lucrat pentru Ileana şi Romulus Vulpescu, care o iubeau şi pe care-i iubea.


O ZESTRE EXCEPŢIONALĂ

Am obţinut, la jumătatea deceniului al X-lea, o locuinţă pentru Tatiana. Se bucura, deşi apartamentul nu era luxos. A trebuit, în urmă cu câţiva ani, să plece din acel apartament, pentru că fusese retrocedat şi cumpărat de nişte oameni care n-aveau nevoie de chiriaşi. Fireşte, i s-a promis că, fiind evacuată, împreună cu fiul ei, i se va oferi o minimă soluţie, adică locuinţă de stat. M-am zbătut pentru această amărâtă dreptate a Tatianei. Primarii capitalei mi-au promis şi n-au făcut nimic. Le reamintesc faptul, ca să nu creadă că istoria n-are memorie.

Primarul Sectorului 3 mi-a promis, dar n-a reuşit nici el să facă nimic. În repetate rânduri, în Senat, am cerut dreptate pentru artiştii ameninţaţi în chiar condiţia lor elementară de viaţă, cum ar fi locuinţa Tatianei. Nimeni nu m-a auzit. Astfel, Tatiana Stepa pleacă din această lume, dintr-o locuinţă pe care a închiriat-o de la un particular. S-ar putea, măcar acum, să ne fie ruşine.

Încep să mă simt vinovat că mor prea mulţi oa­meni mai tineri decât mine. Cu capu-n pumni, plâng moartea atât de prematură a acestei mari cântăreţe care a făcut viaţa oamenilor mai frumoasă, prin cântecul ei. Credeam într-un timp că oamenii care plătesc totul cu suferinţă au măcar dreptul de a nu muri atât de repede. Tatiana Stepa a cunoscut toate suferiţele. Şi pe cele sociale, şi pe cele personale.

A avut tăria să urce în scenă până în ultima săptămână de viaţă. Duminică, Victor Socaciu, un alt nume în care am investit, şi nu degeaba, a invitat-o pe Tatiana Stepa la o emisiune la OTV. Cu câteva zile înainte, Marius Tucă, o personalitate atât de apropia­tă de toate valorile acestei ţări, a invitat-o pe Tatiana Stepa la Vama Veche. Şi Tatiana Stepa a fost acolo.

În dimineaţa zilei de 7 august 2009, Marius Tucă m-a sunat să-mi spună, plângând, că Tatiana Stepa a murit. Ştiam că e bolnavă, ştiam că e ameninţată, dar nu acceptam că va muri aşa curând. Mă simt din ce în ce mai singur. Îmi mor tot mai mulţi dintre copiii pe care i-am descoperit, în care am crezut, cu care am lucrat şi pe care i-am adus la glorie. Fata aceea de 19 ani care a urcat pe scenă, la Făgăraş, în 1982, nu mă putea face să cred că va muri la 46 de ani.

Tatiana Stepa lasă în urmă o zestre excepţională de cântece. Dacă suferinţa şi moartea sunt preţul acestei creaţii, mă întreb din ce în ce mai des: merită? Şi mă tem că merită. Îngăduie-ne, viaţă, să te trăim cât mai intens, ca urmele noastre să merite aceste lacrimi cu care mă despart de marea cântăreaţă care cânta „Nu ştie iarna să se îndure/ De noi, copacii fără pădure!”.

Bocet pentru Tatiana
Se-aliniază ştirile atroce,
Sub care omul bâjbâie înfrânt,
Şi, Doamne, cum peste
această voce
Accepţi să pună un gropar pământ?

Neverosimil se întâmplă toate
Furtunile au rupt pe străzi copaci,
În toate casele de sănătate
Nu mai există loc, pentru săraci.

Asfixiaţi de epoca mizeră,
Ne amăgim că vom scăpa
în cer,
Dar moartea, zilnic, printre noi prosperă
Şi taxe pentru ea ni se şi cer

De-a-ndoaselea e rânduit
destinul,
E greu şi pe pământ, şi sub pământ
Şi între noi ne măcinăm
continuu
Şi nimenea nu e de neînfrânt.

De-un timp încoace, farsa
ne îngână,
În permanentă stare de război,
Purtăm în palme propria ţărână
Şi ne mirăm că seamănă
cu noi

Şi, Doamne, se acutizează rana
Şi te-am ruga, ai grijă,
dacă vrei,
S-o ţii în preajma Ta pe Tatiana,
Punând pământ de flori
pe vocea ei.

Pe-aici, e o dezordine cumplită,
Mor tineri mulţi şi îi
petrec bătrâni,
E, poate, cea din urmă reuşită
A Mioriţei scăpătând la stâni

Şi totuşi ce delir de ştiri atroce,
Furtunile au dărâmat păduri
Şi merge în pământ această voce,
De ce de ea nu vrei să te înduri?

Învaţă însăşi ploaia să
murmure
Un cântec trist, dar moartea-i spune „Taci”,
Copacii rătăcesc fără
pădure,
Pădurea moare fără de
copaci.
07.08.2009

Ziua Imnului Naţional # 29 iulie

2

2009 ziua imnului national

IMNURILE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI [click!]
» Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor [1862-1884]
» Trăiască Regele [1884-1948]
» Zdrobite cătuşe [1948-1953]
» Te slăvim, Românie! [1953-1977]
» Trei culori [1977-1989]
» Deşteaptă-te, române! [1989-prezent]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=sqKEPqjuJkw&feature=related]

„Deşteaptă-te, române!” este, din 1990, imnul naţional al României. Muzica are autor necunoscut. Versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşanu (18161863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum este îndeobşte cunoscut (deşi nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenţi, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta). Anton Pann sau George Ucenescu sunt uneori eronat creditaţi cu muzica imnului; în fapt melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Era o melodie cântată de obicei pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu a fost cel care i-a intonat-o, printre altele, la cererea poetului care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale.De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost şi cazul în timpul revoluţiei anticomuniste din 1989, când practic instanteneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul folosit de regimul comunistTrei culori”.Timp de câţiva ani „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Vacanţă plăcută şi cu folos!

2

vacanta placuta si cu folos 2009 iulie www.

Promovabilitate / Bacalaureat 2009

2

procent bac 2009.

Încheierea situaţiei şcolare/corigenţa # 2008-2009

2

2009 corigenta-incheierea situatiei scolare

C l a s e l e
10 liceu, 12 liceu, 13 liceu (ruta progresivă), X şam, XI şam
Încheierea situaţiei şcolare: 29-30 iulie 2009
Corigenţa: 5-6 august 2009

C l a s e l e
9 liceu, 11 liceu, 12 liceu (ruta progresivă), IX şam
Încheierea situaţiei şcolare: 24-28 august 2009
Corigenţa: 31 august-4 septembrie 2009

Pentru detalii, sunaţi la secretariatul instituţiei!

Socio-umane (24 august 2009. ora 09.30 ): _09 Logica Programa, _11 Economie Programa

Bacalaureat 2009. Calendar

7

bacalaureat 2009 calendar examen

Sesiunea iunie – iulie 20091 – 8 mai 2009 Înscrierea candidaţilor ♦ 22 – 23 iunie 2009 Limba şi literatura română – proba A – proba orală ♦ 23 – 24 iunie 2009 Limba şi literatura maternă – proba C – proba orală ♦ 24 – 25 iunie 2009 Limba şi literatura modernă – proba B – proba orală ♦ 26 iunie 2009 Limba şi literatura română – proba A – proba scrisă ♦ 29 iunie 2009 Limba şi literatura maternă – proba C – proba scrisă ♦ 30 iunie 2009 Proba obligatorie a profilului – proba D – proba scrisă ♦ 1 iulie 2009 O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării – proba E – probă scrisă sau practică. ♦ 2 iulie 2009 O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării – proba F – probă scrisă sau practică ♦ 5 iulie 2009 Afişarea rezultatelor (până la orele 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16:00 – 20:00) ♦ 7 – 8 iulie 2009 Rezolvarea contestaţiilor ♦ 9 iulie 2009 Afişarea rezultatelor finale.

Sesiunea august – septembrie 200913 – 17 iulie 2009 Înscrierea candidaţilor ♦ 17 august 2009 Limba şi literatura română – proba A – proba orală ♦ 18 august 2009 Limba şi literatura maternă – proba C – proba orală ♦ 19 august 2009 Limba şi literatura modernă – proba B – proba orală ♦ 20 august 2009 Limba şi literatura română – proba A – proba scrisă ♦ 21 august 2009 Limba şi literatura maternă – proba C – proba scrisă ♦ 24 august 2009 Proba obligatorie a profilului – proba D – proba scrisă ♦ 25 august 2009 O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării – proba E – probă scrisă sau practică ♦ 26 august 2009 O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării – proba F – probă scrisă sau practică ♦ 28 august 2009 Afişarea rezultatelor (până la orele 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16:00 – 20:00) ♦ 30 aug – 2 sept 2009 Rezolvarea contestaţiilor ♦ 3 septembrie 2009 Afişarea rezultatelor finale. [http://www.bacalaureatul.ro/]

Vacanţă plăcută & colegilor mai mari, baftă la Bacalaureat!

7

2009 www vacanta succes 2009.

Mereu în prima linie! # Cinste celor mai buni dintre cei buni!

5

cinste celor mai buni dintre cei buni tehno 1  2009

CONCURSUL JUDEŢEAN „T E H N O  1”, Târgu Jiu, 03 iunie ’09

C H I M I E : Ana-Maria Ţîru – clasa a 9-a B, premiul I; Mihai Ghinoiu – clasa a 9-a B, premiul al II-lea; Anica Domnica Geană – clasa a 11-a B, premiul al III-lea; Aristică Traian Petrescu – clasa a 10-a A, menţiune. Profesor Elena Ciobanu.

F I Z I C Ă : Radu Drăghici – clasa a 12-a A, premiul I; Marius Ciortea – clasa a 11-a A, premiul al III-lea; Ana Mădălina Rentea – clasa a 11-a A, menţiune; Marian Lupulescu – clasa a 10-a A, menţiune; Marius Lucian Popescu – clasa a 9-a A, menţiune. Profesor Virginia Gavrilescu.

CONCURSUL JUDEŢEAN „START PENTRU O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ”, Tismana, 05 iunie ’09

Locul I: George Nuţu, Gabriel Purdescu, Cristina Diaconu, Mihaela Andrei (elevi ai clasei a 9-a C). Consilier psihopedagog, profesor Mihaela Năsturel.

CONCURSUL JUDEŢEAN „SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ – ŞTIU ŞI APLIC”, Târgu Jiu, 05 iunie ’09

Menţiune: Florin Văduva, Florin Găvănescu, Ionuţ Vişan (elevi ai clasei a 10-a A).  Profesor Elena Iordache.

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ „ADOLF HAIMOVICI”, Târgu Jiu, martie ’09

Premiul I: Dumitru Doru Azîzoaiei – clasa a 9-a E. Premiul I: Marius Ciortea – clasa a 11-a A.  Profesor Gabriel Alin Modroiu.

CONCURSUL JUDEŢEAN  Olimpiada Interdisciplinară Tehnică, martie 2009.
Lupulescu Marian Nicolae (10C) – locul I, profil tehnic;
Rentea Ana Mădălina (11A) – locul I, tehnician instalaţii electrice;
Geană Anica Domnica (11B) – locul I, tehnician automatizări;
Drăghici Radu Mihai (12A) – locul I, tehnician instalaţii electrice;
Popescu Andreea (12B) – locul I, tehnician automatizări;
Posa Mihai (12F) – locul I, tehnician electromecanic;
Lungu Alexandru (XIA) – locul II, electrician exploatare joasă tensiune.

Profesori: Chisăliţă Ion, Butoarcă Antoaneta, Bivolu Maria, Holom Vasile, Oană Ionel, Iordache Elena, Condescu Aristică, Vijulan Elena, Lumezeanu Felicia.

CONCURS JUDEŢEAN Olimpiada Naţională a Sportului, etapa judeţeană:
♦ Surlea Gheorghe (12E) – locul I, Cros. Profesor: Zgovancu Marius Ion.

Rusaliile

2

rusaliile iunie 2009

Ortodocşii serbează, duminică, la 50 de zile după Paşti, Rusaliile, adică Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt sau Cincizecimea, unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului, în care a fost alcătuită prima comunitate creştină, nucleul Bisericii de mai târziu.

Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh, numită în popor şi Duminica mare, este sărbătoarea anuală a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor şi cu care se încheie descoperirea faţă de lume şi de creaţia lui Dumnezeu.

Sărbătoarea cade întotdeauna la 10 zile dupa Înălţare sau la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii îşi serbau şi ei praznicul Cincizecimii. Este întotodata sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă cunoscută învăţătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul).

Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit „preaînţelepţi”, fiind umpluţi de „lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti”. Abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând – de la oameni simpli la împăraţi – pe mulţi la credinţă. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt când, în urma predicii apostolului Petru – „ca la 3000 de suflete” au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

În ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de vară sau de Rusalii – cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar şi prilej de veselie. Se crede că sufletele morţilor (moşilor) după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

De Rusalii este obişnuit şi faimosul joc al căluşarilor (executat de cete de flăcăi), dans constând din săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele.

Şi tot ca la Paşti, erau oprite îngenunchierea şi postirea în toate zilele Cincizecimii, erau interzise jocurile din circuri şi spectacolele păgâne. Casele se împodobeau cu flori şi ramuri verzi de nuc sau de tei, obicei moştenit de la evrei.

În biserici, se aduc şi astăzi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvintează şi se împart credincioşilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.

Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt este sărbătoarea întemeierii Bisericii.

În România, prin decizia Parlamentului în 2008, oficial, sunt 2 zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor şi luni – a doua zi de Rusalii. [ mediafax ]

Înmânarea Cheii Liceului // joi, 4 iunie 2009, ora 13 fix

3

sedinta solemna de inmamare a cheii liceului 2009

Joi, 4 iunie 2009, ora 13 fix, în amfiteatrul de la Fizică,

şedinţa solemnă de înmânare e Cheii Liceului!

Consilier educativ, Prof. Daniel Murăriţa

____________________________________

Gaudeamus igitur,

Juvenes dum sumus;

Post jucundam juventutem,

Post molestam senectutem

Nos habebit humus!

Vita nostra brevis est,

Brevi finietur,

Venit mors velociter,

Rapit nos atrociter,

Nemini parcetur.

Vivat academia,

Vivant profesores,

Vivat membrum quodlibet,

Vivant membra quaelibet,

Semper sint in flore!

Gaudeamus igitur traducerea

Sus