Liga Scriitorilor din România* a cerut Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, canonizarea poetului Mihai Eminescu drept sfânt în calendarul ortodox român, informează Mediafax.

Într-o scrisoare adresată marţi Patriarhului Daniel, Liga Scriitorilor din România îşi exprimă speranţa că propunerea „va găsi ecoul cuvenit la Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a-l aşeza pe Mihai Eminescu la locul cuvenit în calendarul Sfinţilor Ortodocşi Români”. Potrivit reprezentanţilor Ligii, Eminescu merită canonizat din mai multe motive, printre care se numără şi faptul că din cele 46 de volume cu aproximativ 14.000 de file scrise de poet şi aflate la Academia Română „răzbate spiritul naţional-ortodox”.

„Mihai Eminescu se trage dintr-o familie ortodoxă, căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei şi Raluca Eminovici, mama poetului, născută Jurascu, era ortodoxă”, se arată în solicitare. De asemenea, în scrisoare s-a precizat că Mihai Eminescu a urmat, între anii 1858-1860, Şcoala Primară National Hauptschule (Şcoala Primară Ortodoxă Orientală) din Cernăuţi şi că autorul a scris multe poezii cu temă religioasă. Liga Scriitorilor din România are sediul la Cluj-Napoca şi numără peste 300 de membri. (C.S.)

* Liga Scriitorilor din România – nicio legătură cu Uniunea Scriitorilor – este o organizaţie de creatori condusă de scriitorul Al. Florin Ţene, cu filiale în mai multe oraşe din România, printre care Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara.

_______________________________

» R e a c ţ i i

Patriarhia răspunde: Liga Scriitorilor ar trebui să înainteze propunerea sa privind canonizarea ca sfânt a poetului Mihai Eminescu eparhiei în jurisdicţia căreia se află, dar canonizarea presupune o procedură aparte, în care contează evlavia, nu doar reputaţia culturală şi patriotică, susţine Patriarhia Română.

Patriarhia precizează, miercuri, într-un comunicat, că propunerea Ligii Scriitorilor din România privind canonizarea poetului Mihai Eminescu ca sfânt în calendarul ortodox român este de apreciat, dar arată că acest lucru presupune „criterii şi proceduri care nu se bazează doar pe entuziasm şi dorinţă publică”.

Potrivit procedurii stabilite de Sfântul Sinod privind canonizările de sfinţi din Biserica Ortodoxă Română (BOR), propunerile în acest sens se adresează mai întâi Eparhiei din jurisdicţia căreia face parte solicitantul, care, apoi, o înaintează Sinodului mitropolitan. La rândul său, Sinodul mitropolitan analizează şi avizează solicitările, proiectele de texte liturgice şi icoane pentru cinstirea acestora şi înaintează Sfântului Sinod propunerile sale.

„Solicitarea Ligii Scriitorilor din România, care nu reprezintă o noutate, se adaugă numeroaselor alte propuneri aflate pe agenda de lucru a Comisiei de Canonizare a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, trecerea în rândul sfinţilor realizându-se în urma unui proces îndelungat, care impune o cercetare amănunţită şi respectarea unor criterii riguroase (credinţă ortodoxă mărturisită public, sfinţenia vieţii şi evlavia populară etc.)”, arată Patriarhia, care adaugă că pentru canonizarea sfinţilor este nevoie de „studii temeinice de ordin istoric, liturgic şi canonic, precum şi de proiecte de tropar, condac şi sinaxar, iar apoi de slujbele de la vecernie şi utrenie şi acatist”.

De la prima canonizare din BOR (care a avut loc în anii 1950-1955) şi până în anul 2009, Sfântul Sinod a trecut în rândul sfinţilor o sută de sfinţi români sau de alt neam.

„În prezent, nu există nici o lună în calendarul creştin ortodox în care să nu fie pomeniţi sfinţi canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română, dar este nevoie ca să fie alcătuite slujbele liturgice pentru fiecare sfânt. Înainte de a canoniza noi sfinţi, este necesară o consolidare a cultului celor deja canonizaţi, întrucât graba şi superficialitatea în canonizarea sfinţilor, fără o pregătire suficientă, pot fi păgubitoare din punct de vedere spiritual”, potrivit sursei citate.

Totodată, Sfântul Sinod a hotărât ca în viitor Comisia specială de canonizare să aibă în vedere analizarea cu prioritate a propunerilor de canonizare a unor „ierarhi, preoţi, monahi cu viaţa îmbunătăţită, credincioşi şi mărturisitori ai credinţei ortodoxe cu o intensă viaţă de rugăciune, începând cu secolele XIII – XIV şi până în vremurile noastre”.

„Astfel, motivaţia principală trebuie să fie întărirea evlaviei credincioşilor şi nu doar reputaţia culturală şi patriotică a unei persoane”, conchide Patriarhia, car adaugă că propunerea Ligii Scriitorilor din România cu sediul în municipiul Cluj-Napoca se cuvine a fi adresată eparhiei din jurisdicţia căreia se află solicitantul pentru a fi păstrată în evidenţă şi analizată mai întâi de către Sinodul mitropolitan al Mitropoliei respective.

Preşedintele Uniunii Scriitorilor – filiala Cluj, Irina Petraş, consideră propunerea canonizării lui Mihai Eminescu „o exagerare”, afirmând că poetului naţional „îi stă mai bine în cărţile de şcoală” decât în calendare religioase, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Liga Scriitorilor din România a cerut, marţi, Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, canonizarea poetului Mihai Eminescu ca sfânt în calendarul ortodox român.

Ovidiu Nahoi: Este adevărat că expresia ”naţional-ortodox” îţi cam dă fiori. Dar dincolo de aceasta,suntem în plin delir. Locul lui Mihai Eminescu este bine stabilit în istoria literaturii române. Locul poetului în inimile noastre, de asemenea. Dar de aici şi până la Sfântul Mihai Eminescu e o cale lungă, pe care fie şi numai un dram de raţiune şi de simţ al absurdului ne-ar împiedica să mergem. Ce ne facem însă dacă Biserica Ortodoxă chiar aprobă cererea?