Marinela Pîrvulescu
(0 comentarii, 38 postări)
This user hasn't shared any profile information
Home page: http://oradeliteratura.wordpress.com/
Postări de Marinela Pîrvulescu
Ion Luca Caragiale
0Nascut la 30 ianuarie 1852 la Haimanale, județul Prahova; decedat la 9 iunie 1912 la Berlin
A fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.
1. Primii ani
1852-01-30 Se naste in satul Haimanale, judetul Prahova, Ion Luca Caragiale, fiul avocatului Luca Caragiali, secretar al Manastirii Margineni, si al Ecaterinei Karaboa, descendenta a unei familii de negustori greci din Brasov.
1859 – 1860 Incepe scoala la “Instructiunea cu slava popeasca”, aflata in curtea bisericii Sfantu Gheorghe din Ploiesti, sub indrumarea parintelui Marinache.
1862 – 1864 Continua cursul primar la “Scoala Domneasca” nr. 1 din Ploiesti, avand ca institutori pe Zaharia Antinescu (personaj bizar), apoi pe Basil Dragosescu, caruia ii va pastra o calda amintire. In vara anului 1864 absolva clasa intaiul din 85 de elevi.
1865 – 1867 Elev la gimnaziul “Sfintii Petru si Pavel” din Ploiesti. Absolvise in prealabil prima clasa gimnaziala in particular.
1867 – 1868 Perioada neclara in existenta viitorului scriitor. Biografii lui sustin ipoteza ca ar fi urmat cursurile clasei a V-a liceale, la Bucuresti.
2. Perioada de formare
1868 – 1870 Fascinat de timpuriu de teatru, se inscrie la cursul de mimica si declamatie tinut la Conservatorul bucurestean de unchiul sau Costachi Caragiali, actor si autor dramatic cunoscut in epoca. In toamna anului 1868 il cunoaste pe M. Eminescu, pe atunci sufleur in trupa lui Mihail Pascaly.
1870 Dupa un scurt stagiu de sufleur si copist, (mai mult…)
Lectura – între obligaţie şi necesitate
0
Ne asumăm încă de la început faptul că tema reprezintă pretext pentru dezbaterile de zi cu zi şi tocmai din această cauză poate risca o falsă supralicitare. Motivele pentru care se abordează o astfel de temă sunt unele de bun simţ şi totodată obiective.
Mai întâi actul lecturii trebuie văzut ca mijlocire între experienţa lectorului şi experienţa livrescă, participare cu propriile mijloace specifice actului lecturii unei opere literare la re-crearea textului. În fond, prin lectura unei cărţi, monologul autorului se converteşte în monologul cititorului, implicarea afectivă a primului stârneşte ecouri afective în conştiinţa destinatarului; receptorul ar trebui să fie sensibilizat, să aibă o anumită deschidere spre estetic. O estetică a existenţei, până la urmă. Minimalizarea rolului lecturii duce la formalism şi standardizare. Dincolo de funcţia cathartică, lectura dezvăluie experienţe şi modele sau antimodele umane care, asumate conştient şi responsabil, pot fi motorul activităţii de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului. „Marile creaţii literare sunt acelea în care eroii au pătruns adânc în realitate, încât numele autorului ne devine indiferent”, spunea George Călinescu. Şi într-adevăr, memoria colectivităţii validează ca mari creaţii operele în care eroii sunt transfigurări reuşite ale realităţii, punând în paranteză autorul. Fiecare text conţine o morală, dezvoltă o temă, dar nu aceste aspecte atrag sau provoacă fascinaţie, ci iluzia realităţii. Cartea este vie în măsura în care îşi provoacă lectorul, îl obligă să gândească, să-şi asume o anumită poziţie, să (se) evalueze. Altfel spus, lectura implică educaţie, adică formare a individului pentru el însuşi şi pentru societate. (mai mult…)
Sărmanul Dionis
0
Săptămâna Eminescu * 16-20 ianuarie 2012
0„Îl sărbătorim în fiecare an pe Eminescu, îl sărbătorim chiar de două ori pe an, dar continuăm să rămânem descoperiţi faţă de el. Cu oricâte reuşite în cercetarea critică şi istorică asupră-i, continuăm să fim vinovaţi în ce-l priveşte: întâi nu-l cunoaştem încă în întregime, apoi nu-l facem cunoscut altora în întregime, aşa cum a fost”, spunea indignat odinioară Constantin Noica. În ce stadiu suntem azi? Răspunsul, oricare ar fi el, nu ar putea ieşi din sfera derizoriului. Probabil tocmai din acest motiv, vom încerca să ne apropiem în săptămâna ce urmează de personalitatea culturală complexă a lui Eminescu.
Ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, devenită prin lege și Ziua Culturii Naţionale*, va fi marcată de GȘ Energetic Târgu Jiu printr-o serie de evenimente speciale pe parcursul întregii săptămâni 16-20 ianuarie.
▪ 16.01.2012, luni, promovarea campaniei cultural-comemorative;
▪ 17.01.2012, marți, Versuri şi icoane. Receptarea lui Eminescu în lirica românească – spectacol omagial Biblioteca Județeană;
▪ 18.01.2012, miercuri, Eminescu – eternul nostru contemporan. Actualitatea scrierilor socio/politice eminesciene (împărțire de fluturași cu fragmente reprezentative din publicistică);
▪ 19.01.2012, joi, Eminescu – aspecte ale gândirii socio-politice, dezbatere Biblioteca Județeană;
▪ 20.01.2012, vineri, concluzii, analize.
“Cel mai bun narator”
0
“Trecut-au anii…”
0
Împlinirea a 73 de ani de la inaugurarea Coloanei fără sfârşit pe 27 octombrie aduce la Târgu Jiu pe Ion Caramitru, alături de Sorana Georgescu Gorjan. Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” organizează două evenimente de excepţie.
Începând cu ora 17, la Centrul de Informare din Parcul Central are loc expoziţia „Istoria unui simbol naţional – Coloana fără sfârşit” alcătuită din fotografii inedite aflate în arhiva familiei Gorjan. „Fotografiile de epocă marchează traseul parcurs de la primele momente ale conceperii şi executării Coloanei fără sfârşit în Atelierele Centrale din Petroşani, până la montarea şi inaugurarea acesteia, la 27 octombrie 1938, la Târgu Jiu în Parcul Coloanei“, se arată într-un comunicat de presă. Expoziţia va fi vernisată în prezenţa doamnei Sorana Georgescu Gorjan, fiică a celui care a colaborat la înfăptuirea Coloanei fără sfârşit.
În aceeaşi zi (27 octombrie), începând cu ora 19, în sala de spectacole a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” va avea loc un recitalul extraordinar de poezie eminesciană susţinut, pentru prima oară la Târgu Jiu de marele actor Ion Caramitru, spectacol inedit pus sub titlul sugestiv „Trecut-au anii…”. Pentru iubitorii de artă trebuie spus că, biletele pentru spectacol au fost puse în vânzare la casa de bilete a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu şi la Centrul de Informare turistică din parcul Central. (M.M.) © Pandurul
vezi și Centrul Brâncuși
I.D. Sîrbu. 17 septembrie 1989
0
Ion Desideriu Sîrbu (n. 28 iunie 1919, Petrila, județul Hunedoara, d. 17 septembrie 1989 Craiova) a fost un romancier, eseist, filozof, român, autor de literatură de sertar. A semnat utilizând pseudonimul I.D. Sîrbu.
Au trecut peste 22 de ani de când “Cel mai iubit dintre pământeni” a plecat dintre noi (17 septembrie 1989). Mulţi citesc cartea, dar puţini ştiu că, aşa cum însuşi Marin Preda spunea într-un interviu, personajul cărţii, Victor Petrini, se identifică, în linii generale, cu biografia lui I.D. Sîrbu. Cum a fost în realitate cel care l-a inspirat pe autor şi cât a avut el de suferit din pricina regimului comunist ne-a povestit unul dintre discipolii săi, Toma Velici, cel care îi scrie cronologia vieţii la începutul cărţii “Jurnalul unui jurnalist fără jurnal”, publicată postum.
Romancier, dramaturg, eseist, filozof, profesor de filozofie şi autor de literatură de sertar, cel care a scris sub pseudonimul artistic I.D. Sîrbu a fost în viaţa reală un exemplu de moralitate. Potrivit scriitorului Cezar Ivănescu, personajul principal al cărţii lui Marin Preda «Cel mai iubit dintre pământeni», Victor Petrini, cumulează “date biografice şi experienţe-limită ale unor personalităţi reale cunoscute de Marin Preda – I.D. Sîrbu, Ion Caraion, Romulus Dianu – , cum şi ale autorului însuşi”. La rândul său, Paul Cernat scrie în suplimentul “Bucureştiul Cultural” la Revista 22 din 8 iunie 2007 că: “Modelul real pentru eroul din Cel mai iubit dintre pământeni – Victor Petrini, a fost – se ştie – fostul deţinut politic din Petrila, Ion Dezideriu Sîrbu, pe numele lui adevărat: Sîrb Desideriu”. (mai mult…)






























