Energetic Nr.1 Târgu Jiu
(0 comentarii, 180 postări)
This user hasn't shared any profile information
Postări de Energetic Nr.1 Târgu Jiu
Ziua Drapelului Naţional # 26 iunie 2009
226 iunie 2009
Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Ţării Româneşti, ci al unităţilor miliţiei pământene şi al navelor comerciale, datează din 1834, pe timpul domniei lui Al. D. Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontală, cu fâşia roşie la partea superioară şi cea albastră la partea inferioară.Pe galben, era pictată acvila cruciată, încoronată, ţinând în ghiare un buzdugan şi o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar şi laur; în colţuri, erau pictate acvile. Pornindu-se de la Hatişeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepţii “Partidei Naţionale” vor vedea în acest tricolor simbolul naţional al tuturor românilor.În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, vor arbora drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampă. Aşa va fi şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr.252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, aşa cum fuseseră ele arborate de revoluţionarii români din Ardeal la Adunarea Naţională de la Blaj din 26 aprilie. Iniţial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, roşu, cu benzile pe orizontală, pe alb fiind scris cu auriu “VIRTUS ROMANA REDIVIVA” (Virtutea romană reînviată). În decursul revoluţiei însă, treptat, toate drapelele românilor vor înlocui albul cu galben.Ca drapel naţional, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul ţării cât şi drapelele şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea “rece”, lângă hampă.
Bacalaureat 2009. Calendar
718 iunie 2009
Sesiunea iunie – iulie 2009 ♦ 1 – 8 mai 2009 Înscrierea candidaţilor ♦ 22 – 23 iunie 2009 Limba şi literatura română – proba A – proba orală ♦ 23 – 24 iunie 2009 Limba şi literatura maternă – proba C – proba orală ♦ 24 – 25 iunie 2009 Limba şi literatura modernă – proba B – proba orală ♦ 26 iunie 2009 Limba şi literatura română – proba A – proba scrisă ♦ 29 iunie 2009 Limba şi literatura maternă – proba C – proba scrisă ♦ 30 iunie 2009 Proba obligatorie a profilului – proba D – proba scrisă ♦ 1 iulie 2009 O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării – proba E – probă scrisă sau practică. ♦ 2 iulie 2009 O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării – proba F – probă scrisă sau practică ♦ 5 iulie 2009 Afişarea rezultatelor (până la orele 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16:00 – 20:00) ♦ 7 – 8 iulie 2009 Rezolvarea contestaţiilor ♦ 9 iulie 2009 Afişarea rezultatelor finale.
Sesiunea august – septembrie 2009 ♦ 13 – 17 iulie 2009 Înscrierea candidaţilor ♦ 17 august 2009 Limba şi literatura română – proba A – proba orală ♦ 18 august 2009 Limba şi literatura maternă – proba C – proba orală ♦ 19 august 2009 Limba şi literatura modernă – proba B – proba orală ♦ 20 august 2009 Limba şi literatura română – proba A – proba scrisă ♦ 21 august 2009 Limba şi literatura maternă – proba C – proba scrisă ♦ 24 august 2009 Proba obligatorie a profilului – proba D – proba scrisă ♦ 25 august 2009 O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării – proba E – probă scrisă sau practică ♦ 26 august 2009 O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării – proba F – probă scrisă sau practică ♦ 28 august 2009 Afişarea rezultatelor (până la orele 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16:00 – 20:00) ♦ 30 aug – 2 sept 2009 Rezolvarea contestaţiilor ♦ 3 septembrie 2009 Afişarea rezultatelor finale. [http://www.bacalaureatul.ro/]
.Zilele Liceului // 25-29 mai 2009
722 mai 2009
Luni ■ Lansare de carte, ora 13.00: Stima de sine – factor al reuşitei şcolare – Marinela Pîrvulescu; Laborator tehnologic – Ion Chisăliţă, Doina Pasăre, Antoaneta Butoarcă, Vintilă Bădiţoiu. ■ Handbal – 2 echipe de fete – responsabil prof. Marius Zgovancu.
Marţi ■ “o 9 atitudine” – Catedra Tehnică Mecanică, ora 13.00 – responsabili: prof. Felicia Lumezeanu, prof. Eugenia Pasăre, prof. Elena Vijulan. Invitaţi: Ion Pisc – director Complex Energetic Rovinari; Elena Urdea – reprezentant Primăria Târgu Jiu; Elisabeta Juveloiu – reprezentant APM Gorj. ■ Excursie cu bicicleta*, ora 13.00, Târgu Jiu-Cheile Sohodolului-Târgu Jiu – responsabili prof. Daniel Murăriţa, elev Nicuşor Lăcătuşu. ■ Tenis de masă – fete/băieţi – responsabil prof. Marius Zgovancu.
Miercuri ■ Concurs interdisciplinar chimie-fizică-discipline tehnice, clasa a 9-a, ora 13.00 – responsabili – prof. Elena Ciobanu, prof. Virginia Gavrilescu, prof. Antoaneta Butoarcă, prof. Elena Iordache. ■ Baschet – 2 echipe de băieţi – responsabil prof. Marius Zgovancu.
Joi ■ Shakexperiences – Catedra de Limbi Moderne: – expoziţie Viaţa şi opera lui Shakespeare; – teatru junior, scenete din Hamlet, Romeo şi Julieta. ■ Fotbal: elevi vs. elevi, elevi vs. profesori – responsabili prof. Marius Zgovancu, elev Vlad Brânzan. ■ Cum se face un proiect – întâlnire de lucru cu dl. Marian Ancuţa, director executiv şi formator Asociaţia de Tineret şi Dezvoltare Regională Gorj. – responsabil Mihaela Năsturel, consilier psihopedagog.
Vineri ■ Skandenberg** responsabili prof. Daniel Murăriţa, elev Mădălin Morenciu, elev Laurenţiu Ianăş. ■ Excursie Parcul Dendrologic Simeria, Rezervaţia de Zimbri Haţeg, Băile Geoagiu, Cetatea Devei, Castelul Huniazilor – responsabili prof. Daniel Murăriţa, elev Nicuşor Lăcătuşu. ■ Moment artistic – elevii claselor a 9-a D, E şi a 10-a B. Pagini de jurnal – elevii clasei a 10-a B. – răspunde Catedra de Limba şi Literatura Română.
Coordonatori: Prof. Daniel Murăriţa, Prof. Elena Ciobanu
____________________
*HG 1391_2006_Regulament_circulatia drumurilor // ** Regulament skanderberg
Concursul Judeţean al Revistelor Şcolare
220 mai 2009
La Concursul Judeţean al Revistelor Şcolare, organizat sâmbătă, 16 mai 2009, de ISJ Gorj, Revista Impuls a obţinut locul I, secţiunea mozaic. Mulţumim tuturor elevilor care au sprijinit apariţia lunară a revistei şcolii!
Energetic Nr.1 || Apariţii editoriale
319 mai 2009
Stima de sine – factor al reuşitei şcolare // Marinela Pîrvulescu, PrintXpert Craiova & Asociaţia culturală Semn, 2009
Problema stimei de sine a intrat în atenţia cercetătorilor şi pedagogilor, mai ales în ultimele decenii. Un sine puternic, un simţ clar al identităţii, al competenţei şi valorii este impus tocmai de cerinţele din ce în ce mai exigente ale societăţii. Stabilitatea trebuie regăsită în primul rând în interiorul propriei persoane. În acest context se pune problema relaţiei autocunoaştere – autoapreciere. În cercetare am plecat de la ideea că folosirea raţională, sistematică, a tuturor surselor autocunoaşterii determină apariţia şi dezvoltarea interesului pentru autocunoaştere – autoapreciere în etapele de vârstă anterioare adolescenţei şi cristalizarea stimei de sine în adolescenţă. Ipoteza de lucru de la care vom porni este aceea că stima de sine reprezintă un factor al reuşitei şcolare. În cercetarea de faţă nu am plecat de la ideea că respectul de sine ar fi un dar pe care noi nu trebuie decât să îl pretindem, ci de la faptul că dobândirea în timp a respectului de sine reprezintă o reuşită. Reuşita şcolară este dependentă nu numai de nivelul psihogenetic, de forma şi de eficienţa aptitudinilor intelectuale, ci – într-o bună măsură – şi de natura trăsăturilor nonintelectuale de personalitate a elevilor. Factorii non-intelectuali pot cunoaşte modificări graţie intervenţiei unor factori externi cum ar fi, de pildă, organizarea unor experimente.
Laborator tehnologic // Ion Chisăliţă, Doina Pasăre, Antoaneta Butoarcă, Vintilă Bădiţoiu, PrintXpert Craiova & Asociaţia culturală Semn, 2009
Îndrumătorul pentru lucrări de laborator a fost elaborat cu intenţia de a ajuta elevii şi cadrele didactice în îmbunătăţirea continuă a procesului de instruire practică în profil electric. Prezentul îndrumător permite adâncirea şi stăpânirea proceselor şi fenomenelor studiate la disciplinele fizică, electrotehnică, măsurări tehnice, tehnici de măsurare în domeniu, acţionări electrice etc., precum şi la formarea deprinderilor practice în executarea de montaje după scheme date, în citiri rapide şi corecte de aparate de măsură sau prelucrări de date.
Autorii s-au străduit să prezinte cele mai semnificative lucrări, posibil de realizat cu un minim de investiţie. Prezentul efort didactic, pedagogic, îşi va găsi menirea abia în contribuţia la creşterea gradului de pregătire a elevilor.
Campania "Eşti ceea ce mânânci!"
318 mai 2009
Când se poate începe o dietă sănătoasă?
O alimentatie sanatoasa inseamna consumarea a diferite alimente apartinand grupurilor alimentare de baza: proteine, precum carnea, ouale si legumele; lactate; fructe si legume; cereale, precum painea si pastele fainoase; grasimi si dulciuri. Desi pare simplu, nu este intotdeauna usor sa se stabileasca un regim adecvat fiecarui individ. Uneori se consuma mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) si se evita consumarea altora sau se opteaza pentru comoditate in defavoarea calitatii.
O dieta sanatoasa necesita un plan, un scop, precum si efortul de a include in mese o varietate de alimente. Majoritatea persoanelor nu consuma suficienti nutrienti deoarece nu includ in mese o cantitate corespunzatoare din fiecare grup alimentar.
Deci, este important sa se acorde atentie nu numai la ce se consuma, dar si la ce anume se indeparteaza din dieta. Pentru aceasta ar fi recomandat elaborarea unui jurnal in care sa se noteze tot ce se consuma si se bea timp de o saptamana. Trebuie acordata atentie atat la cantitatea de alimente ingerata, cat si la grupele alimentare din care acestea fac parte. Nu este necesar sa se consume zilnic o cantitate minima de alimente din fiecare grup alimentar, ci sa se ingereze cantitatea recomandata de-a lungul unei saptamani. Cateva mici schimbari sunt suficiente pentru a echilibra dieta. In majoritatea cazurilor se elimina din alimentatie multi nutrienti importanti.
Sunt necesare schimbari drastice ale dietei?
Din momentul in care s-a constatat ca dieta este neechilibrata si anumiti nutrienti lipsesc din ea, se pot incepe efectuarea unor mici modificari, astfel incat rezultatul final sa fie un regim alimentar mai echilibrat si mai sanatos. De exemplu, simpla adaugare a iaurtului la una din gustarile zilnice, este suficienta pentru a introduce in dieta cantitatea de lactate necesare. Adaugarea unei banane la cerealele zilnice va furniza cantitatea de nutrienti ai acestei grupe alimentare.
Cantitatea de alimente ingerata este, de asemenea, importanta. Cantitatea zilnica necesara de cereale este de 28 grame, respectiv jumatate pana la trei sferturi dintr-un bol. Deci un bol normal de cereale este mai mult decat necesarul zilnic. Astfel, in loc de un bol plin cu lapte si cereale la micul dejun, se poate consuma o banana feliata adaugata la cele 28 grame de cereale necesare zilnic, plus o jumatate de pahar de suc de fructe. Pentru a reduce cantitatea de grasimi consumata se poate inlocui laptele cu lapte de soia.
Daca s-a neglijat consumul de fructe si legume proaspete, atunci includerea acestora in gustarile zilnice este necesara. Numai o jumatate de cana de legume gatite sau un bol de salata verde conteaza pentru o masa. Consumarea unei cesti de suc de rosii, adaugarea de spanac sau fasole boabe la sandwich-ul zilnic, consumarea de paste fainoase cu sos de tomate, suntdoar cateva dintre modalitatile in care se pot servi legumele.
Noile recomandari ale dieteticienilor sustin consumarea a 2 boluri de fructe si 2 boluri si jumatate de legume pe zi. Modificarile dietei trebuie inregistrate in jurnalul zilnic. De exemplu, intr-o saptamana se poate stabili ca scop inlocuirea cartofilor prajiti cu salata, a pizzei cu legume si consumarea zilnica a unui iaurt.
Trebuie retinut ca mancarea este una din cele mai mari placeri ale vietii. Toate alimentele, daca suntconsumate cu moderatie, pot fi parte a unei diete sanatoase. Daca alimentele preferate ale unei persoane suntbogate in grasimi, sare, zahar si calorii, atunci trebuie fie limitata consumarea lor, fie inlocuirea cu substituienti mai sanatosi. Cheia catre o dieta sanatoasa si echilibrata o reprezinta moderatia. Trebuie consumate o varietate de alimente, in special cele bogate in nutrienti, precum cerealele, fructele, legumele, produsele lactate cu un continut redus de grasimi, peste, carne macra si de pui.
O dieta sanatoasa poate proteja impotriva aparitiei bolilor?
O dieta sanatoasa poate reduce riscul de aparitie a unor boli. Nutritionistii americani recomanda pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate in fructe, legume, cereale si produse lactate degresate. De asemenea, se recomanda atentie la numarul de calorii consumate, pentru a reduce riscul aparitiei obezitatii, limitarea consumului de alcool si eliminarea din alimentatie a produselor cu un continut crescut de sare, grasimi saturate, colesterol si zahar. Activitatea fizica este o parte importanta a acestui regim. Un program de exercitii fizice cu durata de 30 pana la 90 de minute zilnic este suficient.
Specific, o dieta sanatoasa poate ajuta:
- o dieta cu un continut scazut in grasimi (cereale, fructe, legume, produse lactate degresate) poate reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, accidentelor vasculare cerebrale si a diabetului zaharat; poate de asemenea preveni aparitia anumitor forme de cancer
- limitarea consumului de grasimi saturate, care se gasesc in carnea grasa, branza, smantana, unt, poate reduce nivelul de colesterol si riscul de aparitie a bolilor cardiace si a hipertensiunii arteriale
- inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi monosaturate, precum uleiurile de masline sau rapita, ajuta la scaderea colesterolului “rau” (LDL)
- acizii omega-3 si omega-6 ce se gasesc in grasimile polinesaturate (in alimente precum pestele, nucile, boabele de soia si in) au un efect protectiv impotriva bolilor cardiace
- eliminarea sau reducerea acizilor “trans-fatty” care se gasesc in uleiurile hidrogenate (de exemplu uleiurile partial hidrogenate) poate ajuta la scaderea nivelului colesterolului
- o dieta bogata in fructe si legume furnizeaza antioxidantii necesari (precum beta-carotenul sau vitamine le C si E) si protejeaza organismul de distrugerile produse de radicalii liberi de oxigen, reducand astfel riscul aparitiei bolilor cardiace, a cancerului si a hipertensiunii arteriale.
Este necesara o dieta saraca in sare, carbohidrati sau grasimi?
Oricine poate beneficia de pe urma unei diete sanatoase, dar nu toti au aceleasi nevoi nutritionale. Femeile insarcinate, copiii aflati in perioada de crestere si varstnicii au nevoi speciale in ceea ce priveste alimentatia. Bolnavii cu hipertensiune arteriala trebuie sa-si reduca sarea din alimentatie; cei cu niveluri crescute de colesterol ar trebui sa apeleze la diete care limiteaza consumul de grasimi saturate si colesterol; iar cei cu diabet zaharat trebuie sa-si imparta in portii cantitatea de carbohidrati ce trebuie consumata intr-o zi.
Si in cazul persoanelor sanatoase trebuie urmarita cantitatea de sare, grasime si zahar consumata, pentru a preveni aparitia unor afectiuni precum hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia. Limitarea cantitatii de sare se poate face prin consumarea a cat mai multe alimente proaspete. Hrana preparata, precum supele, gustarile gen fast-food sau mancarea conservata, au un continut crescut in sare (sodiu). De asemenea, trebuie urmarita cantitatea de grasimi consumata. Inlocuirea grasimilor saturate cu cele mononesaturate se poate face prin folosirea uleiului de masline sau rapita. Introducerea acizilor omega-3 si omega-6 care pot fi gasiti in peste, nuci, semnite de in, ulei de rapita si boabe de soia este, de asemenea, benefica.
Dietele cu un continut scazut de carbohidrati ajuta initial la pierderea in greutate, dar nu suntbenefice pe termen lung. Aceste diete suntbogate in grasimi totale si saturate si sarace in fibre. Ele restrictioneaza consumul de cereale, fructe, legume, alimente care protejeaza impotriva aparitiei bolilor si furnizeaza importante principii nutritive.
In cazul in care carbohidratii reprezinta o problema, este indicata consumarea complexelor de carbohidrati, precum cereale integrale, legume si pastai, deoarece furnizeaza o larga varietate de nutrienti si fibre. Carbohidratii simpli, precum dulciurile si bauturile carbogazoase, au calorii multe, suntsarace in nutrienti si nu contin fibre.
O dieta sanatoasa inseamna un regim alimentar?
Adoptarea unei diete sanatoase nu inseamna regim alimentar; reprezinta o metoda de a imbunatati sanatatea. Consumarea regulata a unei diete echilibrate, sarace in grasimi saturate si bogate in cereale integrale, fructe, legume si grasimi bune (cum ar fi uleiul de masline) va reduce riscul aparitiei unor afectiuni.
Asocierea unui regim de viata activ cu o dieta sanatoasa, va inbunatati si mai mult starea de sanatate. Exercitiile fizice regulate reduc semnificativ riscul aparitiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului tip 2, a obezitatii, a anxietatii, depresiei si a cancerului de san, colon si a sistemului reproductiv feminin.
% alimentaţie recomandată
Elvira Godeanu. Memento
212 mai 2009
Elvira Godeanu s-a născut la 13 mai 1904 în Bucureşti, dar şi-a petrecut copilăria si adolescenţa în Târgu-Jiu, unde şi-a efectuat şi studiile. În 1921 s-a stabilit în Bucureşti, iar din 1922 s-a înscris la Conservator, secţia artă dramatică în grupa lui Constantin Nottara. Şi-a făcut debutul pe scenă în 1926 alături de Tanzi Cutava şi Mişu Fotino. Angajată a Teatrului “Lucia Sturdza Bulandra” şi apoi a Teatrului Naţional din Bucureşti, ea a fost multă vreme o mare Doamnă a scenei româneşti.
În cariera sa de actriţă, Elvira Godeanu s-a afirmat ca o mare vedetă a scenei româneşti unde ani de-a rândul a interpretat cu predilecţie roluri din repertoriul românesc. A fost căsătorită cu marele antreprenor Emil Prager căruia i se datorează construirea Castelului de Apă din Târgu-Jiu, uzinele hidroelectrice de la Bumbeşti-Jiu şi Novaci şi primele lucrări de inginerie din Defileul Jiului.
Elvira Godeanu a fost una dintre cele mai mari actriţe de teatru şi film ale României. Generaţiile tinere n-au mai avut ocazia să o descopere, să o cunoască pe această minunată Doamnă a teatrului românesc. Cei de vârsta a treia poate au văzut-o în “Moartea unui artist” de Horia Lovinescu, în “Vizita bătrânei doamne” de Fr. Durrenmatt sau în “Apus de soare” unde interpreta rolul Doamnei Maria alături de regretatul actor George Calboreanu. A fost “Zoe” din “O scrisoare pierdută”. A dat “viaţă” nenumăratelor personaje din piesele scrise de Lucian Blaga, G.M.Zamfirescu, Mihail Sorbul, B.P.Haşdeu, etc. Primul mare rol în cariera ei a fost Ducesa Tatiana Petrovna din “Tovarăşi”, comedie de J. Deval, minunata “Aime”, Marianne din “Avarul” şi Lotte din “Suferinţele tânărului Werther”, Cressida din “Troilus şi Cressida”, “Dama cu camelii” etc. Elvira Godeanu a jucat în filme de referinţă ale epocii sale precum “Maiorul Mura” şi “Ciuleandra”.
Ea a fost si a rămas , înfruntând uimitor timpul, mitul Frumuseţii înseşi. A acelei frumuseţi care conferă rang si blazon. A acelei frumuseţi “născute, nu făcute” in care omul simplu si omul cel mai rafinat identificau spontan perfecţiunea Naturii, presimţeau reflexele Binelui si Adevărului. Ale acelui Frumos încărcat de caratele distincţiei si nobleţei spirituale. Aceasta e “aura” care a însoţit-o pe Elvira Godeanu de la prima sa apariţie scenica până azi când, la 86 de ani confraţii de breasla i-au omagiat – sub egida UNITER – activitatea.
S-a stins din viaţă la vârsta de 87 de ani, în ziua de 3 septembrie 1991 şi a fost înmormântată în Bucureşti. În memoria sa, în vara anului 1993 s-a înfiinţat la Târgu Jiu Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu”, iar din ianuarie 1997 Fundaţia “Elvira Godeanu”.
9 mai || Noi & Europa
28 mai 2009
Ziua de 9 Mai are o dublă semnificaţie pentru noi românii:
ZIUA INDEPENDENŢEI DE STAT şi ZIUA EUROPEI.
România celebrează în această zi momentul istoric de la 9 mai 1877, când Principatele Unite şi-au declarat independenţa faţă de Imperiul Otoman. Războiul de Independenţă al României dintre anii 1877-1878 a fost un pas important al României spre unificarea deplină. România s-a folosit de lupta dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Rus pentru a-şi declara independenţa faţă de cele două mari puteri (puterea suzerană era Imperiul Otoman iar puterea protectoare era Imperiul Ţarist) şi a deveni un actor important în Balcani. În 1866 prinţul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat Domn pentru a asigura sprijinul german pentru obţinerea independenţei. În 1877 Carol I a condus forţele armate române într-un război de independenţă plin de succes…
Tot pe data de 9 Mai, România celebrează Ziua Europei… Al Doilea Război Mondial a lăsat în urma sa o Europă distrusă din punct de vedere material, frământată de puternice crize politice şi divizată, prin „cortina de fier”, în două mari blocuri: Est şi Vest. Apare, în acest context, un puternic curent înspre o politică internaţională care să fie capabilă să oprească o a treia conflagraţie mondială şi să consolideze Europa din punct de vedere economic (în faţa S.U.A. şi a U.R.S.S.). Sunt create, aşadar, după război, o serie de organizaţii internaţionale, la nivel universal şi regional-european, organizaţii având caracter politic, militar sau economic. Într-un moment complicat din primăvara anului 1950, şi anume: începerea Războiului Rece, lui Robert Schuman, pe atunci ministrul afacerilor externe al Franţei, îi este încredinţată de către omologii săi din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii o misiune foarte importantă: crearea unui plan care să ducă la reintegrarea Germaniei Federale în concernul european. Astfel, pe 9 mai 1950 se făceau primii paşi pentru crearea Uniunii Europene. La Paris, ministrul de Externe francez, Robert Schuman prezenta o declaraţie în care îndemna Franţa şi Germania, în principal, dar şi celelalte state europene să-şi pună laolaltă producţia de oţel şi de cărbune, pentru a crea “prima fundaţie concretă a unei federaţii europene”. Uniunea Europeană s-a extins prin aderarea altor state care şi-au asumat principiile de funcţionare ale acesteia, ajungând astăzi la 27 state membre. În 2007 şi România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Ziua de 9 Mai este un simbol al Europei, alături de moneda unică, euro, de steagul şi de imnul Uniunii Europene. [sursa: internet]
____________________
Data de 10 Mai, sărbătoarea Regatului României, este legata de trei evenimente importante din istoria moderna a tarii noastre:
Pe 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen soseste in Bucuresti, capitala Romaniei, si depune juramantul in fata Parlamentului (tablou de Theodor Aman – Muzeul Aman, Bucuresti).
Pe 10 Mai 1877, dupa ce cu o zi inainte Parlamentul dezbatuse problema, Carol I proclama solemn Independenta absoluta a Romaniei. Comunistii, dupa 1947, au incercat sa inlature orice urma a monarhiei din istoria tarii, “mutand” sarbatorirea independentei pe 9 mai. In imagine, Carol I, pe frontul anitotoman, la Poradim (forografie de Carol Popp de Szatmary, Biblioteca Academiei, Cabinetul de Stampe).
Pe data de 10 Mai 1881, Carol I a fost incoronat ca Rege al Romaniei, iar Romania a fost ridicata la rangul de Regat (gravura publicata in Suddeutche Zeitung).
Festivalul Internaţional de Literatură Tudor Arghezi 21-24 mai 2009
24 mai 2009
EDIŢIA a XXIX-a, 21-24 mai 2009
Ajuns la cea de-a 29-a ediţie, festivalul omagiază pe cel care rămâne unul dintre cei mai mari scriitori ce i-a dat literatura română de-a lungul timpului si îşi propune să contribuie la stimularea pe criterii valorice a scrisului românesc contemporan, inclusiv pentru cunoaşterea şi promovarea operei argheziene, în ţară şi peste hotare.
Festivalul se adresează creatorilor de literatură şi exegeţilor în arghezologie din ţară, precum şi vorbitorilor de limbă română din comunităţile de peste graniţe, cu preocupări în domeniu.
În organizarea Festivalului îşi aduc contribuţia: Consiliul Judeţean Gorj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”, Consiliul Local şi Primăria Târgu-Cărbuneşti, Şcoala Populară de Artă Tg-Jiu, Centrul Cultural şi Biblioteca “Tudor Arghezi” Tg-Cărbuneşti, alte instituţtii de cultură, ligi, fundaţii, societăţi culturale, posturi de radio, cotidiene şi edituri din Gorj.
Programul festivalului se desfăşoară în perioada 21-24 mai a.c., la Târgu-Jiu şi Târgu-Cărbuneşti, localitatea de obârşie a scriitorului, având colaborarea Uniunii Scriitorilor din România.
Lucrările – dactilografiate într-un singur exemplar, pentru secţiunile de concurs, precum şi volumele pentru Opera Prima, Cuvinte Potrivite, şi cele de arghezologie se primesc până la data de 15 mai a.c., pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, 210135 Târgu-Jiu, Calea Eroilor, nr. 15, jude¡ul Gorj, cod poştal: 210135, cu menţiunea “Pentru Festivalul «Tudor Arghezi»”. La expediere se vor respecta obişnuitele cerinţe: în plicul mare se introduce plicul mic cu motto, iar în interior se sigilează datele autorului, inclusiv un număr de telefon, la care poate fi contactat.
Organizatorii îşi rezervă dreptul de a publica unele lucrări prezentate în concurs, fără să acorde drepturi de autor.
Informaţii suplimentare la telefon/fax: – 0253/213.710 şi 0721.370057 (Centrul Jud. pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj) ;
http://www.traditiigorj.ro,
e-mail: traditii_gorj@rdslink.ro;
tel 0253/214.904 (Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” Gorj)
SECŢIUNI ŞI PREMII
I. PREMIUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “TUDOR ARGHEZI” pentru Opera Omnia, atribuit pe criterii valorice unui scriitor român contemporan în valoare de 5000 lei.
II. Premiul TUDOR ARGHEZI, pentru Opera Omnia atribuit unui scriitor european contemporan de prestigiu. Premiul, în valoare de 1500 lei.
III. PREMIUL PENTRU «OPERA PRIMA»(volum de debut în poezie), în valoare de 1000 lei.
IV. SECŢIUNEA “CUVINTE POTRIVITE”, pentru volum de poezie în manuscris, deschis autorilor români nedebutaţi, având vârsta maximă de 47 ani.
Manuscrisele nu trebuie să depăşească 100 pagini. Se atribuie un singur premiu, în valoare de 1000 lei.
V. SECŢIUNEA «BILETE DE PAPAGAL», pentru grupaj de poezie.
La această secţiune pot participa poeţii ce-şi aşteaptă consacrarea, cu un grupaj de minim 10 (zece) poezii dactilografiate, într-un singur exemplar. Se acordă următoarele premii:
Premiul I, în valoare de 800 lei, acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj;
Premiul II, în valoare de 700 lei, acordat de Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”;
Premiul III, în valoare de 600 lei, acordat de Centrul Cultural “Tudor Arghezi” Tg-Cărbuneşti.
La aceastå secţiune vor mai fi acordate menţiuni ale unor edituri, fundaţii, reviste literare, posturi de radio etc., invitate în festival. Pentru aceastã secţiune juriul are dreptul de a redistribui premiile. Câştigătorii locului I de la ultimele trei ediţii nu sunt acceptaţi în concurs.
VI. SECŢIUNEA DE ARGHEZOLOGIE, deschisă scriitorilor români pentru exegeze care au ca obiect de studiu viaţa şi opera lui Tudor Arghezi (studii publicate sau în manuscris).
Premiul în valoare de 1000 lei.
VII. SECŢIUNEA DE PROMOVARE A OPEREI ARGHEZIENE, deschisă participanţilor de peste hotare, cu merite în traducerea sau ilustrarea grafică a operei lui Tudor Arghezi, precum şi în traducerea sau publicarea de exegeze despre viaţa şi opera acestuia ( monografii, studii, eseuri…).
Se atribuie trei premii, în sumă de 1500 lei fiecare.
Organizatorii urează succes tuturor concurenţilor şi le mulţumesc pentru participare. [poezie.ro]
1 Mai – Ziua Muncii
229 aprilie 2009
În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autorităţile organizau manifestaţii uriaşe pe marile bulevarde, coloanele de muncitori în ţinute festive fiind nevoite să scandeze lozinci şi să poarte pancarte uriaşe. După 1990, importanţa propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte, delectându-se cu mâncărurile tradiţionale: crenvurşti sau mici şi bere. [detalii aici]
_____________________________
MAI. repere
►1 MAI ● 1359: Recunoaşterea Mitropoliei Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş, de către Patriarhia din Constantinopol ● 1831: Se înfiinţează, la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească ● 1865: Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864) ● 1899: Bayer introduce aspirina în Germania ● Ziua Muncii ►2 MAI ● 1772: se naşte Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg), poet german (d. 1801) ● 1519: moare Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer şi arhitect renascentist italian (n. 1452) ● România: Ziua Naţională a Tineretului ►3 MAI ● 1975: La vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devine campioană mondială absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă ● 1469: se naşte Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic şi istoric, reprezentant ilustru al istoriografiei renascentiste (d. 1527) ►4 MAI ● 1955: moare George Enescu, compozitor, violonist, pianist şi dirijor român (n. 1881) ● România: Ziua naţională a inimii ►5 MAI ● 1813: se naşte Sören Aabye Kierkegaard, teolog şi filosof danez, precursor al existenţialismului (d. 1855) ● 1818: se naşte Karl Marx, filosof şi economist german (d. 1883) ● 1821: moare Napoleon Bonaparte, împărat al Franţei (1804–1814 şi 1815) (n. 1769) ►6 MAI ● 1885: A fost emis un decret regal privind aprobarea Tomos–ului, prin care Patriarhia din Constantinopol recunoştea Biserica Regatului României ca autocefală ● 1888: Victor Babeş face primele vaccinări antirabice la Bucureşti ● 1889: Turnul Eiffel este deschis oficial spre vizitare publicului în cadrul expoziţiei universale din Paris ● 1954: Atletul britanic Roger Banister a devenit primul om din lume care a alergat o milă (1.601 metri) în mai puţin de patru minute ● 2003: A fost inaugurată, la Moscova, prima staţie de metrou din lume aflată la cea mai mare adâncime. Staţia Park Pobedi (Piaţa Victoriei) este construită la 90 de metri sub pământ ● 1856: se naşte Sigmund Freud, medic neuropsihiatru austriac, fondator al şcolii psihologice de psihanaliză (d. 1939) ● 1861: se naşte Rabindranath Tagore (Thakur Rabindranath), scriitor, poet indian, laureat al Premiului Nobel (d. 1941) ● 1952: moare Maria Montessori, medic şi pedagog italian (n. 1870) ● 1992: moare Marlene Dietrich, actriţă şi cântăreaţă germană (n. 1900) ►7 MAI ● 1833: se naşte Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german (d. 1897) ● 1840: se naşte Piotr Ilici Ceaikovski, compozitor rus (d. 1893) ● 1892: se naşte Iosip Broz Tito, om politic şi de stat, preşedintele Iugoslaviei în perioada 1953–1980 (d. 1980) ● 399 î.Hr.: moare Socrate, filosof grec ►8 MAI ● 1886: A fost lansată pe piaţă băutura răcoritoare cea mai cunoscută din lume: Coca–Cola ● 1794: moare Antoine Lavoisier, chimist francez (n. 1743) ● 1873: moare John Stuart Mill, filosof englez (n. 1806) ● 1903: moare Paul Gauguin, pictor francez (n. 1848) ● Ziua mondială a Crucii Roşii ►9 MAI ● 1994: Nelson Mandela este ales drept primul preşedinte de culoare al Africii de Sud ● 2003: A avut loc o premieră mondială medicală la Clinica de Urologie şi Transplant Renal din Cluj: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă şi în partea dreaptă a corpului, folosindu–se o singură cale de acces. Cei doi medici care au condus operaţiile sunt profesorul Mihai Lucan şi profesorul Ralph Senner, însoţit de robotul Aesop ● 1805: moare Friedrich von Schiller, dramaturg, poet, prozator, estetician şi istoric literar german (n. 1759) ● Ziua Europei ►10 MAI ● 1499: este publicată prima hartă geografică a lui Amerigo Vespucci. ● 1881: Carol I de Hohenzollern–Sigmaringen este încoronat Rege al României (1881–1914), după ce anterior fusese Principe al României (1866-1881) ● Ziua naţională a României între 1866-1948 ►11 MAI ● 330 : Inaugurarea solemnă a oraşului Constantinopol (astăzi Istanbul); ridicat de împaratul Constantin pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, ca nouă capitală a Imperiului Roman de Răsărit (în 1453 a căzut sub stăpânire turcească). ● 1784 : Limba germană este declarată limbă oficială în Transilvania ● 1904: se naşte Salvador Dalí, pictor, grafician şi eseist spaniol (d. 1989) ►12 MAI ● 113: A fost inaugurată, la Roma, în forumul nou construit, “Columna lui Traian”, operă atribuită lui Apollodor din Damasc ● 1884: moare Bedřich Smetana, compozitor şi dirijor ceh (n. 1824) ● România: Ziua Adolescenţilor ►13 mai ● 1917: La Fatima, important loc de pelerinaj din Portugalia, trei copii, cu vârste între 7 şi 10 ani, au avut viziuni cu Fecioara Maria. În 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică ● 1904: se naşte Elvira Godeanu, actriţă româncă de teatru şi film (d. 1991) ►14 MAI ● 1643: În vârstă de aproape cinci ani Ludovic al XIV-lea devine rege al Franţei după moartea tatălui său, Ludovic al XIII-lea ● 1796 : Doctorul englez Edward Jenner a administrat primul vaccin contra variolei ● 1900 : Se deschid Jocurile Olimpice de vară de la Paris. Pentru prima oară au participat şi femei ● 1939 : Fetiţa peruană Lina Medina, în vârstă de cinci ani devine cea mai tânără mamă din lume ● 1981 : Primul zbor al unui român în spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, activitatea spaţială desfăşurându–se la bordul staţiei orbitale “Saliut 6″ ● 1265: se naşte Dante Alighieri, poet italian (d. 1321) ►15 MAI ● 1252 : Papa Inocenţiu al IV-lea emite bula papală ad exstirpanda, prin care autorizează tortura ereticilor ● 1718 : A fost patentată prima mitralieră din lume de către James Puckle, un avocat din Londra ● 1861 : S-a înfiinţat, la Bucureşti, prima şcoală românească de medicină veterinară ● 1940 : Ciorapii din nylon au fost pentru prima dată puşi în vânzare, în SUA ● 2004 : Josh Findley a descoperit cel mai mare număr prim cunoscut până la această dată, 224036583 − 1. Numărul conţine şapte milioane de cifre. ● 1567: se naşte Claudio Monteverdi, compozitor italian (d. 1643) ● 1891: se naşte Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (d. 1940) ● Ziua internaţională a familiei ● Ziua latinităţii ►17 MAI ● 1792: Înfiinţarea bursei de pe Wall Street, cel mai important sediu al bursei mondiale ● 1995: Pentru prima dată, un român, Constantin Lăcătuşu a reuşit să ajungă pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest (8.848 m) ● 1510: moare Sandro Botticelli, pictor al Renaşterii florentine (n. 1445) ● 1838: moare Charles Maurice de Talleyrand, diplomat francez (b. 1754) ►18 MAI ● 1910 : Terra trece prin coada cometei Halley. Este cel mai apropiat contact din istorie dintre Pământ şi o cometă ● 1974 : În deşertul Rajahstan din provincia Pokhran, India detonează cu succes prima sa arma nucleară; devine a şasea ţară care posedă arma nucleară ● 1045: se naşte Omar Khayyam, poet persan (d. 1123) ● 1872: se naşte Bertrand Russell, filosof englez, laurat al Premiului Nobel (d. 1970) ● 1891: se naşte Rudolf Carnap, filosof german (d. 1970) ● 1920: se naşte Karol Józef Wojtyła (Papa Ioan Paul al II-lea) (d. 2005) ● 1911 : moare Gustav Mahler, compozitor austriac (n. 1860) ● Ziua internaţională a muzeelor ►19 MAI ● 1922 : Este înfiinţată “Organizaţia de Pionieri” a Uniunii Sovietice ● 1762: se naşte Johann Gottlieb Fichte, filosof german, părintele idealismului german (d. 1814) ● 1925: se naşte Pol Pot, dictator cambodgian (d. 1998) ►20 MAI ● 325: Are loc primul Sinod ecumenic de la Niceea ● 1875: A fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură (tratat la care România va adera la 10/22 martie 1883) ● 1799: se naşte Honoré
de Balzac, scriitor francez (d. 1850) ● 1806: se naşte John Stuart Mill, filosof englez (d. 1873) ● 1506: moare Cristofor Columb, explorator italian, descoperitorul Americii (n. 1451) ● 1988: moare Ana Aslan, medic specialist în gerontologie (n. 1897) ►21 MAI ● 1904 : A fost înfiinţată Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA) ● 1965 : Debutează la Televiziunea Română, emisiunea “Teleenciclopedia” – record de audienţă până în anul 1990 ● 1471: se naşte Albrecht Dürer, pictor şi gravor german (d. 1528) ● Ziua Mondială a Culturii şi Diversităţii Culturale, stabilită de UNESCO ● 2006: Ziua Internaţională a Lumânărilor Aprinse ► 22 MAI ● 1813: se naşte Richard Wagner, compozitor, dramaturg şi teoretician al artei germane, unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai romantismului muzical (d. 1883) ● 337: moare Constantin cel Mare, împărat roman (n. 272) ►23 MAI ● 1858: se naşte Max Planck, fizician german (d. 1947) ● 1906: moare Henrik Ibsen, dramaturg norvegian (n. 1828) ● Ziua mondială a broaştelor ţestoase ►24 MAI ● 1844: Samuel Morse a transmis primul lui mesaj telegrafic ● 1875: A fost constituit Partidul Naţional Liberal, printre membrii fondatori fiind : Ion C. Brătianu, M. Kogălniceanu, M.C. Epureanu ● 1686: se naşte Gabriel Fahrenheit, fizician german (d. 1736) ● 1543: moare Nicolaus Copernicus, astronom, a elaborat şi fundamentat teoria heliocentrică (n. 1473) ►25 MAI ● 1803: se naşte Ralph Waldo Emerson, scriitor şi filosof american, fondatorul transcendentalismului (d. 1882) ● Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi ►26 MAI ● 1920: Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la “Festivalul Dada” împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc. fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat “Contre Cubisme, contre Dadaisme” ● 1986: Comunitatea Europeană adoptă steagul european. ● 1976: moare Martin Heidegger, filosof german, reprezentant al existenţialismului (n. 1889) ►27 MAI ● 1600 : Mihai Viteazul devine “domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”, realizând prima unire politică a celor trei ţări române ● 1984 : Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre–Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigaţie, ca importantă, după Suez şi Canalul Panama; lucrările de construcţie au început în 1973 ● 1564 : moare Jean Calvin, reformator religios francez (n. 1509) ● 1821: moare Tudor Vladimirescu, lider revoluţionar (n. 1780) ● 1840: moare Niccolo Paganini, violonist şi compozitor italian (n. 1782) ►28 MAI ● 1961 : A fost fondată organizaţia “Amnesty International”, preocupările acesteia fiind axate strict pe problemele persoanelor din penitenciare. ● 1805: moare Luigi Boccherini, violoncelist şi compozitor italian (n. 1743) ● 1937: moare Alfred Adler, doctor şi psiholog austriac, fondator al şcolii de psihologie individuală; a doua şcoală vieneză de psihoterapie (după psihanaliza lui Sigmund Freud şi înainte de logoterapia lui Viktor Frankl). (n. 1870) ►29 MAI ● 1453: A fost cucerit Constantinopolul de către Sultanul Mahomed al II–lea, fapt ce însemna sfârşitul Imperiului Bizantin ● 1880: se naşte Oswald Spengler, filosof şi istoric german (d. 1936) ►30 MAI ● 1945: Începe procesul ziariştilor “criminali de război şi vinovaţi de dezastrul ţării”. Printre acuzaţi: Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic. Sentinţa va fi pronunţată la 4 iunie 1945 ● 1778: moare Voltaire, filosof şi scriitor iluminist francez (n. 1694) ● 1960: moare Boris L. Pasternak, poet, prozator şi traducător rus, laureat al Premiul Nobel (n. 1890) [extras din Impuls nr. 20]
.
Aprilie buclucaş // Sărbătoarea păcălelilor
11 aprilie 2009
Intrată în mentalul colectiv ca zi a păcălelilor, ziua de 1 aprilie este o sărbătoare a farselor. Începuturile acestei serbări patronate de ghiduşii, de umor, se regăsesc în secolul al XVI-lea d.Hr., în anul 1564, când regele Carol al IX-lea al Franţei, motivat de trecerea la calendarul neo-iulian, mută sărbătoarea Anului Nou de pe 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obişnuia să se împartă cadouri, să se trimită felicitări, s-a continuat obiceiul şi după 1564, dar acestea au fost considerate treptat drept farse, glume nevinovate. Ziua de 1 aprilie, ca zi a păcălelilor, s-a extins în toată Europa şi de aici şi pe alte continente. A fost recunoscută ca atare în mai multe ţări precum Germania, Italia, Spania, Portugalia, SUA, Marea Britanie, Norvegia, Japonia etc, victima purtând un nume specific (poisson d’Avril – Franţa, noddy – Anglia, aprilie cuckoo – Scoţia, april fool – SUA, los inocentes – Columbia, Aprile Pazzo – Italia etc), caracterul internaţional al acestei zile consacrându-se uşor. Tradiţia, consolidată în timp, menţionează că păcălelile trebuie făcute până în ora prânzului pentru a nu aduce ghinion celui ce le face. Nu există însă un profil şi o “reţetă” ale păcălelilor, ale celor ce păcălesc sau ale celor ce sunt păcăliţi. Pline de savoarea bunei-dispoziţii, farsele prind în farmecul lor pe mai toată lumea. O dovadă în plus este şi aceea că mass-media intră în jocul farselor promovând obiceiul prin farsele făcute (vezi păcălelile: recolta de macaroane a elveţienilor – BBC, tatuajul Coca-Cola – National Public Radio, dezmembrarea Turnului Eiffel – Le Parisien, cadavrul lui Lenin în Dineyland – Irish Times, alinierea planetelor şi gravitaţia pe Terra – BBC etc). Aşadar, mare atenţie!, niciodată nu se ştie ce prieten vrea să îţi exploateze ţie slăbiciunile şi umorului negru potenţialul! 
[Extras din revista Impuls Nr.19. Detalii aici!]
_________________________________
APRILIE. repere
►1 aprilie ● 1778: A fost creat simbolul dolarului american ($), de către designerul Oliver Pollock (New Orleans) ● 1866: S-a înfiinţat Societatea Literară Română, care, din 1/13 august 1867 s-a transformat în Societatea Academică Română, iar din 30 martie 1879 a devenit Academia Română ●1919: Trecerea la calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou) ●1941: Masacrul de la Fântâna Albă a fost un masacru care a avut loc la 1 aprilie 1941, atunci când aproximativ 2.000-3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. ● 1873: se naşte Serghei Rahmaninov, compozitor, pianist rus (d. 1943) ● 1908: se naşte Abraham Maslow, psiholog american (d. 1970) ●1929: se naşte Milan Kundera, scriitor francez de origine cehă ►2 aprilie ●1792: Prima lege monetară în SUA. Se stabileşte ca monedă unică dolarul ● 1805: se naşte Hans Christian Andersen, autor danez (d. 1875) ►3 aprilie ● 1897: moare Johannes Brahms, compozitor german (n. 1833) ►5 aprilie ● 1964: A intrat în funcţiune primul tren fără conductor, folosit la metroul din Londra ● 1973: La clinica chirurgicală nr.2 din Târgu Mureş, o echipă de medici, condusă de Prof. Dr. Ioan Pop de Popa, efectuează prima operaţie pe cord deschis din România ● 1588: se naşte Thomas Hobbes, filosof britanic (d. 1679) ►6 aprilie ● 1795: Apare prima carte românească de matematică, Aritmetica, tipărită în Moldova şi datorată episcopului de Hotin, Amfilohie Hotiniul ● 1896: La Atena, se deschid primele Jocuri Olimpice Moderne, la 1.500 de ani după ce ele au fost interzise de împăratul Teodosiu I ● 1483: se naşte Rafael, pictor italian (d. 1520) ● 1992: moare Isaac Asimov, scriitor de origine rusă (n. 1920) ►7 aprilie ● 1927: A fost efectuată cu succes prima transmisie televizată la mare distanţă, în Statele Unite ale Americii. Secretarul Departamentului comerţului din SUA, Herbert Hoover, a ţinut un discurs la Washington ● 1765: se naşte Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german (d. 1843, Sighişoara) ● 1614: moare El Greco, pictor de origine greacă (n. 1541) ● Ziua Mondială a Sănătăţii ►8 aprilie ● 1820: Este descoperită celebra statuie grecească Venus din Milo ● 563 î.Hr.: se naşte Gautama Buddha, lider religios (d. 483 î.Hr.) ● 1839: se naşte Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, domnitor (1866-1881) şi rege al României (1881-1914) ● 1859: se naşte Edmund Husserl, filosof austriac, creatorul fenomenologiei moderne, care a jucat un rol important în dezvoltarea existenţialismului (d. 1938) ● 1911: se naşte Emil Cioran, eseist şi filosof (d. 1995) ●1973: moare Pablo Picasso, pictor, sculptor, gravor şi ceramist spaniol (n. 1881) ►9 aprilie ● 1821: se naşte Charles Baudelaire, poet francez (d. 1867) ● 1553: moare François Rabelais, scriitor renascentist francez (n. 1494) ● 1626: moare Francis Bacon, filosof, eseist englez (n. 1561) ►10 aprilie ● 1847: se naşte Joseph Pulitzer, jurnalist american de origine maghiară(d. 1911) ►11 aprilie ● 1891: se naşte Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (d. 1953) ►12 aprilie ● 1633: Inchiziţia începe interogatoriul lui Galileo Galilei ● 1971: moare Igor Evghenievici Tamm, fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel (n. 1895) ● Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii ►13 aprilie ● 1906: se naşte Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1989) ● 1963: Garri Kasparov, mare maestru şi fost campion la şah, de origine armeano-evreiască ►14 aprilie ● 1885: se naşte Iuliu Haţieganu, întemeietor al şcolii medicale superioare româneşti la Cluj (d. 1959) ● 1759: moare Georg Friedrich Händel, compozitor, organist şi violonist german (n. 1685) ►15 aprilie ● 1912: Scufundarea transatlanticului “Titanic” in O. Atlantic : 41° 46′ N si 50° 14′ W (1.517 decese din 2.223 pasageri) ● 1971: Porţile de Fier este conectat la sistemul energetic naţional primul hidroagregat, de producţie românească ● 1452: se naşte Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer şi arhitect italian renascentist (d. 1519) ● 1858: se naşte Émile Durkheim, sociolog francez (d. 1917) ● 1980: moare Jean-Paul Sartre, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (refuzat) (n. 1905) ►16 aprilie ● 1844: se naşte Anatole France, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1924) ● 1896: se naşte Tristan Tzara, scriitor, unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste (d. 1963) ● 1828: moare Francisco de Goya, pictor, gravor şi desenator spaniol (n. 1746) ►17 aprilie ● 1880: S-a înfiinţat Banca Naţională a României ►18 aprilie ● 1955: moare Albert Einstein, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1879) ►19 aprilie ● 1882: moare Charles Darwin, naturalist britanic, autor al Originii speciilor (n. 1809) ►20 aprilie ● 1889: se naşte Adolf Hitler, dictator german, fondator al ideii naziste (d. 1945) ● 1893: se naşte Joan Miró, pictor spaniol (d. 1983) ● 1918: moare Karl Ferdinand Braun, fizician şi inventator german, laureat al Premiului Nobel (n. 1850) ● Ziua Internaţională a Presei Libere ►21 aprilie ● 753 î.Hr.: Conform legendelor, „naşterea” Cetăţii eterne Roma ● 1816: se naşte Charlotte Brontë, scriitoare britanică (d. 1855) ● 1864: se naşte Max Weber, economist şi sociolog german (d. 1920) ►22 aprilie ● 1913: “Pravda”, “vocea” Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi-a făcut apariţia în Petersburg ● 1925: Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de maşini în serie ● 1870: se naşte Vladimir Ilici Lenin, politician rus (d. 1924) ● 1916: se naşte Yehudi Menuhin, violonist, elev al lui George Enescu (d. 1999) ● 1986: moare Mircea Eliade, prozator, istoric al religiilor, filosof (n. 1907) ● Ziua Planetei Pământ ►23 aprilie ● 1994: Fizicienii descoperă top-quark-ul, o particulă sub-atomică ● 1564: se naşte William Shakespeare, poet, dramaturg englez (dată incertă) (d. 1616) ● 1858: se naşte Max Planck, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1947) ● 1858: se naşte Ruggiero Leoncavallo, compozitor de muzică de operă (d. 1919) ● 1616: moare William Shakespeare, dramaturg şi poet englez (n. 1564) ● Ziua internaţională a cărţii şi a dreptului de autor (Copyright) ►24 aprilie ● 1184 î.Hr.: Grecii intră în Troia folosind un cal troian (legendă) ►25 aprilie ● 1901: New York a devenit primul stat american în care posesorii de automobile au fost obigaţi să-şi monteze plăcuţe de înmatriculare pe maşini ● 1595: moare Torquato Tasso, poet renascentist italian (n. 1544) ►26 aprilie ● 1920: Înfiinţarea, la Cluj Napoca, a primului Institut speologic din lume ● 1933: S-a înfiinţat Gestapo, poliţia secretă a Germaniei naziste ● 1711: se naşte David Hume, filosof, istoric şi economist scoţian, un adept al empirismului (d. 1776) ● 1889: se naşte Ludwig Wittgenstein, filosof englez de origine austriacă, autorul unor contribuţii fundamentale în dezvoltarea logicii moderne şi filosofiei limbajului (d. 1951) ● Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale ►27 aprilie ● 1521: Exploratorul Ferdinand Magellan este ucis de băştinaşii din Filipine conduşi de Lapu-Lapu ● 1931: George Enescu a terminat orchestraţia operei „Oedip”, creaţie pe care a dedicat-o Mariei Rosetti-Tescanu ● 1791: se naşte Samuel Finley Breese Morse, pictor şi inventator american, inventatorul codului Morse (d. 1872) ● 1820: se naşte Herbert Spencer, faimos sociolog, psiholog şi gânditor britanic (d. 1903) ►29 aprilie ● Ziua internaţională a dansului.
