Elena Bărbulescu

Elena Bărbulescu

(0 comentarii, 20 postări)

This user hasn't shared any profile information

Postări de Elena Bărbulescu

Cerc metodic * Religie

2

2013 cerc religie

Miercuri, 15 mai 2013, la Liceul Energetic din Târgu Jiu, se va desfăşura cercul metodic al profesorilor de religie.

Lecţie demonstrativă: Concepţii şi practici străine spiritualităţii creştine – superstiţia şi magia, prof. Elena Bărbulescu

Referat ştiinţific: Mijloacele de învăţământ utilizate în procesul de predare-învăţare, prof. Cosmin Băloi

„Credinţa şi identitatea”

ISJ Gorj, CCD Gorj şi Liceul Energetic Târgu Jiu organizează, cu ocazia desfășurării Cercului Pedagogic al profesorilor de religie din Târgu Jiu, sesiunea de comunicări „Credinţa şi identitatea”. Invităm elevii şi profesorii interesaţi să se înscrie în activităţile propuse. [Regulament!]

credinta si identitatea targu jiu energetic

Obiceiuri de Rusalii

0

Duminica Rusaliilor sau Duminica Pogorarii Duhului Sfant, mai este numita si Duminica Cincizecimii, pentru ca acest eveniment a avut loc la cincizeci de zile de la Invierea lui Hristos. In aceasta zi, dupa terminarea slujbei religioase, preotul iese cu credinciosii in camp pentru a sfinti apa folosita la stropitul semanaturilor, iar oamenii impodobesc mormintele cu flori si frunze verzi.

Ce sunt Rusaliile?

Rusaliile sunt cunoscute sub nume diferite: iele, zane, soimane, milostive, doamne, imparatesele-vazduhului, ursoaice, etc. Rusaliile erau respectate, dar nu indragite pentru ca aduceau tot felul de boli.

Oamenii nu stiu cate sunt si nu le spun pe nume, ca nu cumva sa le supere. Rusaliile umbla imbracate in alb, danseaza in vazduh si cauta locuri neumblate. Locurile unde au jucat, raman arse si neroditoare.

Din unele legende aflam ca Rusaliile rapesc din cand in cand un tanar frumos ca sa joace cu el. Cand este eliberat, tanarul nu are voie sa le descopere altora cantecele lor si nici sa le marturiseasca semenilor ce a vazut. In caz contrar, sunt pedepsiti cu moarte sau paralizie.

Nu scapau de pedeapsa nici cei care nu respectau timpul lor – sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Sfantului Duh pana luni dupa-amiaza din saptamana a doua de dupa Rusalii. Pentru a apara gospodaria de invazia Rusaliilor, oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei, planta considerata a avea proprietati apotropaice.

Leacuri pentru (mai mult…)

Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, prăznuiţi pe 9 martie

0

© Cotidianul.ro | Credincioşii ortodocşi îi prăznuiesc, vineri, pe 9 martie, pe cei 40 de mucenici, ostaşi în armata romană din vremea împăratului Liciniu (308-324), care au fost omorâţi prin chinuri în Sevastia Armeniei, fiindcă nu au vrut să renunţe la credinţa creştină. Conducătorul lor militar se numea Agricola, un aspru luptător împotriva creştinilor. Aflând că 40 de ostaşi din subordinea sa au refuzat să se închine idolilor, fiind creştini, le-a ordonat să-şi lase credinţa.

Pentru că nu a putut să-i convingă să renunţe la credinţă, Agricola a ordonat ca toţi cei 40 de tineri ostaşi să intre dezbrăcaţi în lacul Sevastia, care, în acea perioada a anului, era aproape îngheţat. Unul dintre ei nu a rezistat şi a ieşit din apă, dar intrând în baia caldă cu care erau ademeniţi cei din lac a murit. Numărul mucenicilor s-a completat cu unul dintre temniceri care, văzând tăria martirilor, s-a declarat şi el creştin şi a intrat în lac, alături de ceilalţi. După ce au fost scoşi din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arşi de vii.

Sărbătoarea populară a mucenicilor marchează începutul anului agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară, hotar între iarnă şi vară, între zilele aprige ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor.

Obiceiurile din ziua de Măcinici reprezintă un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor (sfinţişorii), beţia rituală atestată de tradiţia populară, care susţine că e bine să bei în această zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curţi şi grădini, purificarea oamenilor şi animalelor prin stropirea cu apă sfinţită, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii, aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de măcinici, tăierea primelor corzi de viţă de vie.

Obiceiul de a se bea în această zi 40 de pahare cu vin roşu este o reminiscenţă a unor vechi practici păgâne din antichitate. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea atâtea pahare cu vin, trebuia să guste sau măcar să fie stropit cu vin.

În tradiţia populară românească, focurile care se aprind în dimineaţa zilei de Măcinici (imediat după miezul nopţii) reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii.

Prin Banat, copiii scormoneau şi băteau cu beţele în focuri, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor pentru animale. Focurile de Măcinici îndeplineau mai multe funcţii: purificatoare, prin alungarea forţelor malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin împrăştierea cenuşii în grădini, livezi, vii.

Dragobetele

0


Pe 24 februarie, in ziua cand Biserica Ortodoxa sarbatoreste Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, spiritualitatea populara consemneaza ziua lui Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

La noi, Dragobete era ziua cand fetele si baietii se imbracau in haine de sarbatoare si, daca timpul era frumos, porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantand si cautand primele flori de primavara. Fetele strangeau in aceasta zi ghiocei, viorele si tamaioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pastra pana la Sanziene, cand le aruncau in apele curgatoare. Daca, intamplator, se nimerea sa gaseasca si fragi infloriti, florile acestora erau adunate in buchete ce se puneau, mai apoi, in lautoarea fetelor, in timp ce se rosteau cuvintele:
„Floride fraga
Din luna lui Faur
La toata lumea sa fiu draga
Uraciunile sa le desparti”.

 In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere (mai mult…)

Societatea contemporană – cumpănă între istorie, gândire şi trăire

0

Religia constituie o parte integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoștințele oferite de aceasta nu putem înțelege istoria şi cultura acestui continent şi nu putem prețui catedralele, mănăstirile, bisericile, operele de artă vizuală, in majoritatea lor inspirate de credința religioasă. Nu putem mutila sufletul Europei ignorând capodoperele din arhitectură, pictură, sculptură, literatură sau muzică, pentru a susține o pretinsă emancipare bazată pe vidul spiritual al secularizării, înlocuind valorile constant ale religiei cu modele efemere ale umanismului autosuficient și antireligios. Aceasta explică de ce în cele mai multe ţări europene religia se predă în cadrul sistemului de învățământ public, având un rol recunoscut şi apreciat în societate, cu implicații profunde în dezvoltarea socio-culturală.

Predarea religiei în şcoală are conotații educaționale profunde. Astfel, reintroducerea religiei în şcoala publică imediat după căderea comunismului nu a fost un gest de simplă concesie faţă de cerințele cultelor religioase, ci recunoașterea necesității asanării morale şi valorice a unei societăți profund marcate de experiența deceniilor ateismului comunist.

Religia a avut întotdeauna, în cadrul sistemului public de învățământ, un rol important în procesul de formare a competenţelor şi atitudinilor moral-sociale. Așa cum geografia oferă cunoașterea configurației spațiale a pământului, esențiale pentru cunoașterea naturii, ai planetei, iar istoria oferă cunoașterea succesiunii temporale a generațiilor umane, religia oferă perspectiva comuniunii eterne de iubire între Dumnezeu şi oameni, între Creator şi creaturi, între persoane şi între popoare. Prin urmare, educația religioasă nu poate lipsi din programul nici unei şcoli. Intrarea în secolul XX a fost dominată de un scepticism generalizat în ceea ce privea atât rolul cât şi viitorul religiei în societatea modernă. A fost perioada în care gândirea occidental-europeană ducea la extrem consecinţele pozitivismului epistemologic exacerbat, profeţii suspiciunii” anunţând cu multă emfază caracterul retrograd, inutilitatea şi iminenta dispariţie a religiei. Puternic influenţat de teologia antropologică a lui L. Feuerbach (1841), Marx a fost primul teoretician social care a văzut în religie unul din factorii principali ce se opuneau progresului şi schimbării sociale. Religia este opiumul popoarelor”, este doar soarele iluzoriu care se roteşte în jurul omului atâta timp cât omul nu se roteşte în jurul său”, opina Marx în 1844. Din perspectiva sa, societatea viitorului, în care diferenţele de clasă vor fi eliminate şi care va da naştere Omului nou, va fi una în care religia va fi o chestiune de istorie. Mergând mai departe în aceeaşi direcţie, Nietzsche anunţa în 1885 prin intermediul nebunului din Aşa grăit-a Zarathustra moartea lui Dumnezeu şi naşterea lui der Übermensh, pentru ca nu cu mult mai târziu Freud să pretindă a da loviturile finale religiei şi omului religios. Viitorul unei Iluzii (1927), lucrarea în care Freud glosează nemijlocit pe tema rolului şi al viitorului religiei, se încheia pe un ton cinic, cu pretenţii programatice de acţiune, ce se doreau a rezolva în mod irevocabil această maladie” a societăţii moderne.

Religia ar fi acea nevroză obsesională a umanităţii care (mai mult…)

Peste 10.000 de pelerini vor veni la Mănăstirea Lainici

0

Sfinţirea noii biserici a Mănăstirii Lainici şi canonizarea Sfântului Irodion reprezintă cel mai mare eveniment religios din istoria judeţului Gorj. Patriarul României, IPS Daniel, alături de mitropoliţii Olteniei, Moldovei şi Ardealului vor fi prezenţi la ceremonialul de la Mănăstirea Lainici.

Peste 10.000 de pelerini din toată ţara sunt aşteptaţi duminică, 1 mai, la Mănăstirea Lainici, unde va avea loc cel mai mare eveniment religios din istoria judeţului Gorj: canonizarea sfântului Irodion şi sfinţirea noii biserici, a cărei construcţie a început în anul 1990. Slujba va începe la ora 8.30, în curtea mănăstirii, unde a fost amenajată o scenă special pentru acest moment. Ceremonialul religios va fi oficiat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarul României, împreună 20 de ierarhi. La evenimentul religios vor mai participa mitropolitul Moldovei, IPS Teofan, mitropolitul Ardealului, IPS Laurenţiu, şi arhiepiscopul Ioan al Covasnei şi Harghitei. După slujbă, va avea loc un concert de cântări bisericeşti şi pricesne, susţinut de corurile din Târgu-Jiu. „Va fi un eveniment important la nivelul întregii ţări. Are loc proclamarea şi recunoaşterea oficială a sfinţeniei fostului stareţ la mănăstirii Lainici, Sfântul Irodion. În Oltenia au mai fost până acum doar două canonizări, cea Sfântului Nicodim, de la Tismana, şi a Sfântului Calinic, de la Cernica“, ne spune stareţul Mănăstirii Lainici, Ioachim Pârvulescu.

Luceafărul de la Lainici (mai mult…)

Deniile

0

Deniile se savarsesc incepand cu seara Floriilor, pana in Vinerea Mare, cand se canta . Cuvantul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” si inseamna priveghere sau slujba nocturna. In Transilvania, intalnim cuvantul „straste” pentru denii. Acest termen are semnificatia de „patima”. Expresia „a merge in strasti” insemna „a merge la denii”. [sursa]

Deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea din Postul Sfintelor Pasti. S-a pastrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Saptamana Patimilor, pentru ca ele se savarsesc seara, potrivit troparului: Iata, Mirele vine in miezul noptii…”.

Chiar daca Denia este o Priveghere, ea difera de ceea ce Tipicul indica prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simpla a zilelor de rand, in vreme ce Privegherea presupunea Utrenia unita cu Vecernia si Litia. Dar si ca Utrenie simpla, Denia nu se aseamana cu Utrenia din zilele de rand, pentru ca ea cuprinde cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti (troparul „Iata, Mirele vine…”, luminanda „Camara Ta, Mantuitorule“, troparul „Cand slaviti ucenici…”).

Specificul Saptamanii Patimilor – slujbe si randuieli (mai mult…)

Filocalia * Ediţia a XVII-a * Târgu Jiu * 14-15-16 martie

0

F I L O C A L I A * Ediţia a XVII-a * Târgu Jiu * Casa de Cultură a Sindicatelor, 14-15-16 martie 2011, incepând cu ora 18. Intrarea liberă. Aceste seri duhovniceşti sunt organizate de Mitropolia Olteniei, Consiliul Judeţean Gorj, ASCOR Sf. Irodion Lainici Târgu Jiu, Liceul Teologic Sf. Nicodim Târgu Jiu. Concerte de muzică religioasă din aceste seri vor fi susţinute de corurile Liceului Teologic Sfântul Nicodim – Târgu Jiu.

Începutul Postului Mare

0

După ce peste două luni ne-am îndestulat cu tot felul de alimente, distracţii şi gânduri deşarte (timp scurs de la sfârşitul postului Crăciunului), iată-ne în prima zi a Sfântului şi Marelui Post din fiecare an. Postul Paştelui este cel mai lung dar şi cel mai aspru post, dintre cele patru posturi mari din timpul anului. Acesta durează 7 săptămâni şi a fost instituit în amintirea marelui post ţinut de Mântuitorul în muntele Carantania, înainte de începerea lucrării Sale mesianice.

Este postul care premerge Sfintelor Sărbători de Paşti şi în acelaşi timp, cel care ne ajută să ne eliberăm de gândurile întinate de păcat, prin rugăciune, milostenie şi evident, renunţarea la alimentele care nu sunt „de post”, dar nu în ultimul rând, să ne îndepărtăm de toate „distracţiile”.

„Cu toţii aşadar, să împlinim o dată cu postul de bucate şi pe cel de fapte, o dată cu postul de mâncare şi pe cel de purtare şi atunci vom fi vrednici de împărăţia cea plină de lumină neînserată a lui Dumnezeu”.

Iată că postul nu constă doar în abţinerea de la anumite alimente ci el este atât de natură trupească dar şi de natură sufletească. „Să postim dar post primit Domnului; postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de minciună şi de jurământul mincinos; lipsirea acestora este postul cel adevărat şi bine primit”.

Aşadar, „preacinstitul post, să-l săvârşim luminat, strălucind noi cu razele sfintelor porunci ale lui Hristos Dumnezeului nostru, care sunt: strălucirea dragostei, fulgerul rugăciunii,  sfinţenia curăţiei, tăria bunei îndrăzneli”.

Dumitru Stăniloae – Părintele teologiei româneşti

0

[articol publicat în Lumină din Lumină, ediţia specială de Crăciun]

PARTEA A II-A. Activitatea teologică a Părintelui Dumitru Stăniloae. În decursul prodigioasei sale activităţi, Părintele Stăniloae a dat la iveală o monumentală operă, care însumează 90 de cărţi, 33 de traduceri, 275 de articole teologice, 22 de recenzii, 16 prefeţe teologică, 35 cuvântări comemorative, 475 articole de ziar, 17 interviuri, 15 predici publicate şi 60 de convorbiri sau interviuri înregistrate la radio şi televiziune. Pe parcursul acestei impresionate creaţii teologice, Părintele Stăniloae a trecut în revistă şi a comentat pe larg, în perspectiva autentic patristică a Revelaţiei Divine, toate capitolele ce constituie obiectul cuprinzător al unui tratat de teologie ortodoxă. În conţinutul acestei opere descoperim ideile scânteietoare, ale unui om inspirat de Duhul lui Dumnezeu, care au contribuit la înnoirea teologiei şi la impactul ei asupra culturii contemporane. Motivul principal care s-a aflat la originea uriaşei reconstrucţii teologice pe care a intreprins-o de-a lungul întregii sale vieţi, ni-l arată chiar Părintele Stăniloae atunci când purcede la comparaţia dintre teologia dialectică, pe care a cunoscut-o în perioada studiilor sale din Germania şi teologia Sfântului Grigore Palama însufleţită de duhul gândirii patristice, caruia I-a consacrat unul din primele sale volume importante, asa cum am văzut mai sus. Iată ce ne spune eminentul nostru teolog, din acest punct de vedere: „în dialectică am găsit o imagine a unui Dumnezeu separat şi distant, în timp ce în teologia palamită am întâlnit un Dumnezeu care vine spre om, se deschide spre el ca lumina prin rugăciune. Îl umple de energiile Sale, rămânând incomunicabil în fiinţa Sa, necuprins, apofatic”.

Diferenţa fundamentală dintre aceste două moduri de a face teologie, una care închide pe Dumnezeu într-o transcedentă inaccesibilă şi alta care îl vede pe Dumnezeu coborând spre omul concentrat în rugăciune, constă în absenţa unui fundament spiritual la primul şi prezenţa lui în cel de-al doilea. Întreaga operă a Părintelui Staniloae este străbătută de dorinţa de a conferi învăţăturii dogmatice a Bisericii un fundament spiritual, de a crea o sinteză între teologie şi spiritualitate. (mai mult…)

Dumitru Stăniloae – părintele teologiei româneşti * partea I

0

Date biografice. Dumitru Stăniloae s-a născut la 16 noiembrie 1903, din părinţii săi Irimia şi Reveca, fiind ultimul din cei cinci copii ai lor, trecând la cele veşnice în anul 1993, la 90 de ani.

Locul naşterii sale a fost comuna Vlădeni, de lângă Braşov, de care este legat nu numai natural, dar şi spiritual. „În satul Vlădeni din Transilvania, în care m-am născut, am început să iubesc pe Dumnezeu şi lumea şi le iubesc si acum”. (Dumitru Stăniloae). Se pare că de această dată se întâlneşte cu Lucian Blaga, care spunea că eternitatea s-a născut la sat.

A urmat mai întâi cursurile unei şcoli confesionale ortodoxe, apoi pe cele ale Liceului „Andrei Şaguna” din Brașov, unde a învăţat germana şi franceza. După 1918, dorind să devină preot  se mută in Bucovina, la Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Îşi continuă studiile la Facultatea de Litere din Bucureşti, iar în 1925 apare primul său articol în care tratează despre problema muncii şi a proprietăţii în Noul Testament. Din îndemnul mitropolitului Nicolae Bălan, care deschisese Academia Teologică din Sibiu, şi-a reluat studiile sale teologice în 1926. Ca licenţiat, tânărul Dumitru a elaborat, sub conducerea profesorului Vasile Loichiţa, o teză despre „Botezul copiilor”, încheindu-şi astfel formarea teologică primară.

O schimbare semnificativă în viaţa sa a avut loc între anii 1927 si 1929, când Dumitru Stăniloae a fost trimis la studii în Grecia, unde a audiat cursurile lui Hristu Andrutsos, personalitate cunoscută a teologiei greceşti. Deşi a rămas numai un an la Atena, totuşi tânărul Stăniloae considera că „teologii acestei perioade, deşi trăiau într-o epocă tulbure a istoriei Greciei moderne, avea geniul, fantezia, curajul de a face o teologie creatoare, fiindcă a trebuit să creeze manuale şi să dea o orientare noilor ramuri ale ştiinţelor teologice. Cu Andrutsos şi Rosis, teologia acestei perioade a făcut mai mult decât un pas”. [articol apărut în ziarul Lumină din Lumină] (mai mult…)

Ihtis * concurs judeţean de cunoştinţe religioase

0

Sâmbătă, 11 decembrie 2010, în cadrul concursului județean de cunoștințe religioase «IHTIS – ediția a III-a», cu tema Crezul ortodox și autocefalia Bisericii Ortodoxe Române, desfășurat la Liceul Teologic Sfântul Nicodim – Târgu Jiu, s-a obținut premiul al III-lea. Elevii participanți: Mindoiu Maria Georgiana 9A, Piperi Claudiu Alexandru 9C, Popescu Bogdan 9B. Profesor îndrumător: Elena Bărbulescu.

Dumitru Stăniloae Teologul – Între cultură şi credinţă

0

Dumitru Stăniloae Teologul – Între cultură şi credinţă * GŞ Energetic Nr.1 – Târgu Jiu şi Biblioteca Judeţeană Christian Tell „Victoria”, ora 12, marţi, 30 noiembrie 2010.

Filocalia * Ediţia a 16-a * Târgu Jiu

1

Filocalia * Ediţia a XVI-a * In memoriam Rodica Săpun * Târgu Jiu * Casa de Cultură a Sindicatelor, 15-16-17 noiembrie 2010, incepând cu ora 18. Intrarea liberă. În această seară va conferenţia Înalt Prea Sfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Marţi şi miercuri vor conferenţia prof. dr. Claudiu Porneală, consilier cultural în cadrul Mitropoliei Olteniei şi preot conf. univ. dr. Picu Nelu Ocoleanu, profesor la Facultatea de Teologie din Craiova. Aceste seri duhovniceşti sunt organizate de Mitropolia Olteniei, Consiliul Judeţean Gorj, Liceul de muzică şi arte plastice „Constantin Brăiloiu” Târgu Jiu, ASCOR Sf. Irodion Lainici Târgu Jiu, Liceul Teologic Sf. Nicodim Târgu Jiu. Concerte de muzică religioasă din aceste seri vor fi susţinute de corurile Liceului Teologic şi Liceului de muzică şi arte plastice.

Elena Bărbulescu RSS Feed
Sus