Arhivă pentru mai, 2009
9 mai || Noi & Europa
28 mai 2009
Ziua de 9 Mai are o dublă semnificaţie pentru noi românii:
ZIUA INDEPENDENŢEI DE STAT şi ZIUA EUROPEI.
România celebrează în această zi momentul istoric de la 9 mai 1877, când Principatele Unite şi-au declarat independenţa faţă de Imperiul Otoman. Războiul de Independenţă al României dintre anii 1877-1878 a fost un pas important al României spre unificarea deplină. România s-a folosit de lupta dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Rus pentru a-şi declara independenţa faţă de cele două mari puteri (puterea suzerană era Imperiul Otoman iar puterea protectoare era Imperiul Ţarist) şi a deveni un actor important în Balcani. În 1866 prinţul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat Domn pentru a asigura sprijinul german pentru obţinerea independenţei. În 1877 Carol I a condus forţele armate române într-un război de independenţă plin de succes…
Tot pe data de 9 Mai, România celebrează Ziua Europei… Al Doilea Război Mondial a lăsat în urma sa o Europă distrusă din punct de vedere material, frământată de puternice crize politice şi divizată, prin „cortina de fier”, în două mari blocuri: Est şi Vest. Apare, în acest context, un puternic curent înspre o politică internaţională care să fie capabilă să oprească o a treia conflagraţie mondială şi să consolideze Europa din punct de vedere economic (în faţa S.U.A. şi a U.R.S.S.). Sunt create, aşadar, după război, o serie de organizaţii internaţionale, la nivel universal şi regional-european, organizaţii având caracter politic, militar sau economic. Într-un moment complicat din primăvara anului 1950, şi anume: începerea Războiului Rece, lui Robert Schuman, pe atunci ministrul afacerilor externe al Franţei, îi este încredinţată de către omologii săi din Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii o misiune foarte importantă: crearea unui plan care să ducă la reintegrarea Germaniei Federale în concernul european. Astfel, pe 9 mai 1950 se făceau primii paşi pentru crearea Uniunii Europene. La Paris, ministrul de Externe francez, Robert Schuman prezenta o declaraţie în care îndemna Franţa şi Germania, în principal, dar şi celelalte state europene să-şi pună laolaltă producţia de oţel şi de cărbune, pentru a crea “prima fundaţie concretă a unei federaţii europene”. Uniunea Europeană s-a extins prin aderarea altor state care şi-au asumat principiile de funcţionare ale acesteia, ajungând astăzi la 27 state membre. În 2007 şi România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Ziua de 9 Mai este un simbol al Europei, alături de moneda unică, euro, de steagul şi de imnul Uniunii Europene. [sursa: internet]
____________________
Data de 10 Mai, sărbătoarea Regatului României, este legata de trei evenimente importante din istoria moderna a tarii noastre:
Pe 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen soseste in Bucuresti, capitala Romaniei, si depune juramantul in fata Parlamentului (tablou de Theodor Aman – Muzeul Aman, Bucuresti).
Pe 10 Mai 1877, dupa ce cu o zi inainte Parlamentul dezbatuse problema, Carol I proclama solemn Independenta absoluta a Romaniei. Comunistii, dupa 1947, au incercat sa inlature orice urma a monarhiei din istoria tarii, “mutand” sarbatorirea independentei pe 9 mai. In imagine, Carol I, pe frontul anitotoman, la Poradim (forografie de Carol Popp de Szatmary, Biblioteca Academiei, Cabinetul de Stampe).
Pe data de 10 Mai 1881, Carol I a fost incoronat ca Rege al Romaniei, iar Romania a fost ridicata la rangul de Regat (gravura publicata in Suddeutche Zeitung).
Festivalul Internaţional de Literatură Tudor Arghezi 21-24 mai 2009
24 mai 2009
EDIŢIA a XXIX-a, 21-24 mai 2009
Ajuns la cea de-a 29-a ediţie, festivalul omagiază pe cel care rămâne unul dintre cei mai mari scriitori ce i-a dat literatura română de-a lungul timpului si îşi propune să contribuie la stimularea pe criterii valorice a scrisului românesc contemporan, inclusiv pentru cunoaşterea şi promovarea operei argheziene, în ţară şi peste hotare.
Festivalul se adresează creatorilor de literatură şi exegeţilor în arghezologie din ţară, precum şi vorbitorilor de limbă română din comunităţile de peste graniţe, cu preocupări în domeniu.
În organizarea Festivalului îşi aduc contribuţia: Consiliul Judeţean Gorj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”, Consiliul Local şi Primăria Târgu-Cărbuneşti, Şcoala Populară de Artă Tg-Jiu, Centrul Cultural şi Biblioteca “Tudor Arghezi” Tg-Cărbuneşti, alte instituţtii de cultură, ligi, fundaţii, societăţi culturale, posturi de radio, cotidiene şi edituri din Gorj.
Programul festivalului se desfăşoară în perioada 21-24 mai a.c., la Târgu-Jiu şi Târgu-Cărbuneşti, localitatea de obârşie a scriitorului, având colaborarea Uniunii Scriitorilor din România.
Lucrările – dactilografiate într-un singur exemplar, pentru secţiunile de concurs, precum şi volumele pentru Opera Prima, Cuvinte Potrivite, şi cele de arghezologie se primesc până la data de 15 mai a.c., pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, 210135 Târgu-Jiu, Calea Eroilor, nr. 15, jude¡ul Gorj, cod poştal: 210135, cu menţiunea “Pentru Festivalul «Tudor Arghezi»”. La expediere se vor respecta obişnuitele cerinţe: în plicul mare se introduce plicul mic cu motto, iar în interior se sigilează datele autorului, inclusiv un număr de telefon, la care poate fi contactat.
Organizatorii îşi rezervă dreptul de a publica unele lucrări prezentate în concurs, fără să acorde drepturi de autor.
Informaţii suplimentare la telefon/fax: – 0253/213.710 şi 0721.370057 (Centrul Jud. pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj) ;
http://www.traditiigorj.ro,
e-mail: traditii_gorj@rdslink.ro;
tel 0253/214.904 (Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” Gorj)
SECŢIUNI ŞI PREMII
I. PREMIUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “TUDOR ARGHEZI” pentru Opera Omnia, atribuit pe criterii valorice unui scriitor român contemporan în valoare de 5000 lei.
II. Premiul TUDOR ARGHEZI, pentru Opera Omnia atribuit unui scriitor european contemporan de prestigiu. Premiul, în valoare de 1500 lei.
III. PREMIUL PENTRU «OPERA PRIMA»(volum de debut în poezie), în valoare de 1000 lei.
IV. SECŢIUNEA “CUVINTE POTRIVITE”, pentru volum de poezie în manuscris, deschis autorilor români nedebutaţi, având vârsta maximă de 47 ani.
Manuscrisele nu trebuie să depăşească 100 pagini. Se atribuie un singur premiu, în valoare de 1000 lei.
V. SECŢIUNEA «BILETE DE PAPAGAL», pentru grupaj de poezie.
La această secţiune pot participa poeţii ce-şi aşteaptă consacrarea, cu un grupaj de minim 10 (zece) poezii dactilografiate, într-un singur exemplar. Se acordă următoarele premii:
Premiul I, în valoare de 800 lei, acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj;
Premiul II, în valoare de 700 lei, acordat de Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”;
Premiul III, în valoare de 600 lei, acordat de Centrul Cultural “Tudor Arghezi” Tg-Cărbuneşti.
La aceastå secţiune vor mai fi acordate menţiuni ale unor edituri, fundaţii, reviste literare, posturi de radio etc., invitate în festival. Pentru aceastã secţiune juriul are dreptul de a redistribui premiile. Câştigătorii locului I de la ultimele trei ediţii nu sunt acceptaţi în concurs.
VI. SECŢIUNEA DE ARGHEZOLOGIE, deschisă scriitorilor români pentru exegeze care au ca obiect de studiu viaţa şi opera lui Tudor Arghezi (studii publicate sau în manuscris).
Premiul în valoare de 1000 lei.
VII. SECŢIUNEA DE PROMOVARE A OPEREI ARGHEZIENE, deschisă participanţilor de peste hotare, cu merite în traducerea sau ilustrarea grafică a operei lui Tudor Arghezi, precum şi în traducerea sau publicarea de exegeze despre viaţa şi opera acestuia ( monografii, studii, eseuri…).
Se atribuie trei premii, în sumă de 1500 lei fiecare.
Organizatorii urează succes tuturor concurenţilor şi le mulţumesc pentru participare. [poezie.ro]
