2% pentru educaţie, 2% pentru Energetic
0Asociaţia Părinţilor Elevilor Din Cadrul
GRUPULUI ŞCOLAR ENERGETIC NR.1 – TÂRGU JIU, GJ
• Cont Bancar: RO34BRDE200SV29384212000, • Cod de identificare fiscală: 25577625.
_________________________________________________________________
Puteţi direcţiona 2% din impozitul anual (reţinut în cursul anului 2011 şi virat la bugetul de stat de către angajatori) către o asociaţie sau fundaţie prin completarea Anexei 230 de la formularul de Declaraţie de impozit pe venitul anual. Termenul limită este 15 mai. Aveţi acum posibilitatea de a va implica făra costuri în educaţie. Formular 2% PDF AICI!
24 ianuarie
0
Unirea Principatelor Române cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România. [wiki]
21 ani de la moartea Prinţesei Ileana a României
0
Astăzi, 21 ianuarie, se împlinesc 21 ani de la moartea Prinţesei Ileana a României, fiica cea mai mică a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, la vârsta de 82 de ani. Retrasă la o mănăstire din SUA, în ultimele trei decenii de viaţă, sub numele de maica Alexandra, fosta prinţesă a mai apucat să-şi vadă ţara natală, după Revoluţie, în septembrie 1990, cu doar patru luni înainte să moară.
Prinţesa Ileana s-a născut în sunetul a 21 de salve de tun – conform tradiţiei de la naşterea unui copil în familia regală – în Palatul Cotroceni, la 23 decembrie 1908 sau, pe stilul nou de calendar, la 5 ianuarie 1909. Era cea mai mică fiică şi penultimul copil din lista de şase, a viitorului cuplu de monarhi ai României, Ferdinand şi Maria. A crescut în atmosfera nesigură, instabilă, a Primului Război Mondial, la capătul căruia, însă, la 1 decembrie 1918, avea să se nască România Mare.
Prima femeie-căpitan de vas din România • Ileana a primit o educaţie solidă şi diversificată, conformă cu rangul ei. A învăţat engleza şi franceza de la mama sa, germana de la tată, a studiat sculptura cu marele artist Ion Jalea, iar pictura cu Jean Steriadi. Pasionată de călărie, automobolism şi iahting, a devenit şi prima femeie din ţară care a obţinut un brevet de “căpitan de vas”.
Lectura – între obligaţie şi necesitate
0
Ne asumăm încă de la început faptul că tema reprezintă pretext pentru dezbaterile de zi cu zi şi tocmai din această cauză poate risca o falsă supralicitare. Motivele pentru care se abordează o astfel de temă sunt unele de bun simţ şi totodată obiective.
Mai întâi actul lecturii trebuie văzut ca mijlocire între experienţa lectorului şi experienţa livrescă, participare cu propriile mijloace specifice actului lecturii unei opere literare la re-crearea textului. În fond, prin lectura unei cărţi, monologul autorului se converteşte în monologul cititorului, implicarea afectivă a primului stârneşte ecouri afective în conştiinţa destinatarului; receptorul ar trebui să fie sensibilizat, să aibă o anumită deschidere spre estetic. O estetică a existenţei, până la urmă. Minimalizarea rolului lecturii duce la formalism şi standardizare. Dincolo de funcţia cathartică, lectura dezvăluie experienţe şi modele sau antimodele umane care, asumate conştient şi responsabil, pot fi motorul activităţii de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului. „Marile creaţii literare sunt acelea în care eroii au pătruns adânc în realitate, încât numele autorului ne devine indiferent”, spunea George Călinescu. Şi într-adevăr, memoria colectivităţii validează ca mari creaţii operele în care eroii sunt transfigurări reuşite ale realităţii, punând în paranteză autorul. Fiecare text conţine o morală, dezvoltă o temă, dar nu aceste aspecte atrag sau provoacă fascinaţie, ci iluzia realităţii. Cartea este vie în măsura în care îşi provoacă lectorul, îl obligă să gândească, să-şi asume o anumită poziţie, să (se) evalueze. Altfel spus, lectura implică educaţie, adică formare a individului pentru el însuşi şi pentru societate. (mai mult…)
Sărmanul Dionis
0
C.N.E.T. Campania (Re)întoarcerea la lectură
0r e c o m a n d ă m …
Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” şi Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” vă invită să participaţi la Campania (Re)întoarcerea la lectură, în perioada 16 ianuarie 2012 – 7 aprilie 2012 (Partea I) şi 23 aprilie – 22 iunie 2012 (Partea II). Activităţi: Lansări de carte, Concursuri literare, Lecturi publice, Concurs de bloguri literare, Vizite de documentare, Colocvii, Expoziţii de carte. [Andrei Popete-Pătrașcu]
Săptămâna Eminescu * 16-20 ianuarie 2012
0„Îl sărbătorim în fiecare an pe Eminescu, îl sărbătorim chiar de două ori pe an, dar continuăm să rămânem descoperiţi faţă de el. Cu oricâte reuşite în cercetarea critică şi istorică asupră-i, continuăm să fim vinovaţi în ce-l priveşte: întâi nu-l cunoaştem încă în întregime, apoi nu-l facem cunoscut altora în întregime, aşa cum a fost”, spunea indignat odinioară Constantin Noica. În ce stadiu suntem azi? Răspunsul, oricare ar fi el, nu ar putea ieşi din sfera derizoriului. Probabil tocmai din acest motiv, vom încerca să ne apropiem în săptămâna ce urmează de personalitatea culturală complexă a lui Eminescu.
Ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, devenită prin lege și Ziua Culturii Naţionale*, va fi marcată de GȘ Energetic Târgu Jiu printr-o serie de evenimente speciale pe parcursul întregii săptămâni 16-20 ianuarie.
▪ 16.01.2012, luni, promovarea campaniei cultural-comemorative;
▪ 17.01.2012, marți, Versuri şi icoane. Receptarea lui Eminescu în lirica românească – spectacol omagial Biblioteca Județeană;
▪ 18.01.2012, miercuri, Eminescu – eternul nostru contemporan. Actualitatea scrierilor socio/politice eminesciene (împărțire de fluturași cu fragmente reprezentative din publicistică);
▪ 19.01.2012, joi, Eminescu – aspecte ale gândirii socio-politice, dezbatere Biblioteca Județeană;
▪ 20.01.2012, vineri, concluzii, analize.




























